Într-un moment în care România se confruntă cu acutizarea crizei de forţă de muncă, nivelul şomajului în rândul tinerilor din mediul urban a urcat la 26,5%, unul dintre cele mai ridicate din UE. Angajatorii încep să dea semne că sunt dispuşi să rişte, închizând ochii la lipsa de experienţă.
Creşterea economică consemnată în ultimii trei ani a condus la crearea a aproximativ 300.000 de noi locuri de muncă. În acelaşi timp, sute de mii de români au plecat să muncească în străinătate, iar piaţa muncii s-a schimbat radical. Pe de altă parte, conform unui raport publicat recent de Eurostat, rata generală a şomajului din ţara noastră era, la sfârşitul lunii noiembrie, de 7,2%, peste media de 6,9% din Uniunea Europeană, şi semnificativ mai mare decât cea din state precum Austria sau Olanda, unde nivelul era de 4,3%, respectiv 2,9%.
Atrage atenţia, în acest context, problema integrării tinerilor pe piaţa muncii. La persoanele cu vârsta sub 25 de ani, rata şomajului din România este de de 21,6%, cu 6,7 puncte procentuale mai ridicată decât media din Uniunea Europeană.
„În România, situaţia absolvenţilor, atât de liceu, cât şi de învăţământ superior, este mai tragică decât în alte state europene, ca urmare a calităţii învăţământului. Un absolvent poate avea cunoştinte teoretice considerabile, fără aplicabilitate practică. Acest lucru îl face, cel puţin în prima fază, să-şi găsească cu greutate un loc pe piaţa muncii“, consideră Eliza Nechifor, coordonatorul de marketing şi comunicare al companiei de resurse umane Manpower.
Despre faptul că sistemul educaţional din România are numeroase lacune în adaptarea la nevoile pieţei muncii se vorbeşte tot mai mult în ultima vreme. Există încă un număr mare de studenţi şi elevi la specializări care nu sunt cerute de piaţă, iar la altele, cum ar fi IT-ul, cifra de şcolarizare este subdimensionată faţă de cerere. În plus, metodele de predare şi conţinutul materiei nu sunt actualizate la standardele europene actuale.
„În momentul angajării, tinerii absolvenţi se confruntă cu situaţii pentru care nu au fost pregătiţi în timpul facultăţii, deşi acest lucru ar fi trebuit să se întâmple“, spune Laura Răduleţ, specialist PR al companiei de recrutare Lugera & Makler.
În opinia specialiştilor în resurse umane, un factor care amplifică şomajul în rândul tinerilor este stabilirea de către Guvern a unui nivel prea ridicat al salariului minim pe economie. „Prevederile privind salariul minim nu vizează, în realitate, ocuparea forţei de muncă, ci neocuparea ei. Aceste prevederi nu obligă o companie să angajeze un salariat la nivelul salariului minim, ci o obligă mai mult să nu angajeze salariatul la anumite niveluri de salariu, şi anume la cele situate sub minimul fixat prin lege sau prin contractul colectiv de muncă“, consideră Eliza Nechifor. „Toate acestea constrâng tânărul absolvent lipsit de experienţă ca, indiferent cât de mult ar dori să primească un job cu un salariu sub nivelul minim, să nu accepte slujba“, adaugă ea.
Conform Institutului Naţional de Statistică, şomajul în rândul tinerilor din mediul urban ajunge la 26,5%, în timp ce în mediul rural nivelul este de 15,9%. Această situaţie se înregistrează în condiţiile în care, în ultimii ani, tot mai mulţi tineri doresc să devină independenţi financiar cât mai devreme şi îşi caută un loc de muncă, dar şi în condiţiile în care interesul patronilor pentru angajarea tinerilor este în creştere.
„În ceea ce priveşte atitudinea angajatorilor faţă de persoanele cu vârsta sub 25 de ani, remarcăm o tendinţă a companiilor de a fi mai permisive, mai flexibile în a atrage forţă de muncă tânără. În urmă cu câţiva ani, spre exemplu, accesul unui student la un job pe măsura pregătirii sale profesionale se realiza cu dificultate, deoarece angajatorii solicitau experienţă din partea candidaţilor“, consideră Laura Răduleţ.
În ultimul timp, însă, fenomenele de migraţie şi schimbarea raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă îi determină pe angajatori să se orienteze în mai mare măsură spre atragerea tinerilor, în unele cazuri chiar dacă nivelul experienţei acestora este foarte redus. Cu toate acestea, România rămâne ţara din UE cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale şomajului în rândul tinerilor. Numărul locurilor de muncă vacante la nivelul ţării, calculat de Agenţia Naţională Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, este de peste 82.000. În acelaşi timp, numărul de şomeri raportat de Institutul Naţional de Statistică este de peste 600.000.
Sfatul consultantului
Pentru tinerii aflaţi în căutarea unui loc de muncă, primul pas, şi cel mai simplu, este să-şi posteze CV-ul pe unul dintre site-urile companiilor de recrutare. Consultarea listelor cu job-uri disponibile afişate la sediile Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă poate oferi, de asemenea, o serie de repere potenţiale, la fel ca şi urmărirea anunţurilor de recrutare publicate în presă. Cei care urmează cursurile unei facultăţi îşi pot lua slujbe part-time. Foarte importantă este şi munca de voluntariat, respectiv stagiul de practică în cadrul companiilor, în cursul căruia tinerii pot dobândi experienţa cerută de angajatori. Refuzul sistematic de a accepta anumite poziţii şi salarii pe motiv că nu ar corespunde aşteptărilor personale se poate dovedi contraproductiv pentru carieră.
