Din cele 50.000 autorizaţii de muncă pentru străini cerute în 2008, statul român a aprobat doar 10.000. Deficitul este, doar în construcţii, de cel puţin 100.000 de oameni. Criza de personal se reglează pe piaţa neagră.
Compania de dezvoltare imobiliară AFI Europe, divizia europeană a concernului israelian Africa Israel, are programate în România investiţii de două miliarde de euro. Cel mai important proiect al companiei este centrul comercial AFI Cotroceni Park din Bucureşti. Pe şantierul unde se construieşte mall-ul, lucrează câteva zeci de angajaţi străini, aduşi de constructorul Danya Cebus, tocmai din cauza lipsei de muncitori de pe piaţa autohtonă. „Pe şantierul AFI Cotroceni Park, avem deja 50 de lucrători provenind din străinătate. Asta reprezintă cam 10% din total“, spune Reuven Haval, managerul pentru România al dezvoltatorului israelian.
Compania turcă de antrepriză şi dezvoltare Ozer, prezentă cu lucrări în cadrul unor proiecte precum Europe şi America House sau Liziera Residence, a umplut golurile din echipele de constructori cu câteva zeci de străini, în majoritatea lor turci. De altfel, potrivit Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO), mai ales şantierele din zona de sud a ţării recurg la această soluţie. Ţările de origine ale muncitorilor sunt, în principal, China, Pakistan, Vietnam sau Turcia. Preşedintele ARACO, Laurenţiu Plosceanu, susţine că pe asiatici îi atrage salariul, de circa 300 de euro lunar, la care se adaugă cheltuielile de cazare.
Seven Hills, developerul proiectului West Park, nu foloseşte deocamdată imigranţi. „Noi nu avem, momentan, muncitori străini pe şantierele din România, dar, dat fiind faptul că salariile românilor continuă să crească, foarte multe firme adoptă această metodă. Astfel, companiile care construiesc în România importă lucrători din China, Bulgaria, Turcia sau Republica Moldova. Cei mai mulţi vin din China“, spune, pentru Capital, Nimrod Zvik, directorul de marketing al Seven Hills, subsidiara în România a grupului israelian BSG.
Principalul avantaj al acestei soluţii este faptul că, provenind din ţări cu un nivel de trai foarte scăzut, muncitorii acceptă salarii mai mici, astfel încât, chiar adăugând costurile de cazare, cheltuielile angajatorului cu forţa de muncă devin mult mai convenabile. „Un alt avantaj este faptul că sunt aduşi prin intermediul unor agenţii de recrutare a forţei de muncă, ceea ce înseamnă că semnează contracte pe unul sau doi ani, astfel încât nu există riscul să migreze de la o companie la alta şi nici nu se pot întoarce la ei în ţară pe durata contractului“, conchide Nimrod Zvik.
Surse din piaţă susţin că există cazuri în care lucrătorii străini, în special asiaticii, au salarii care pot coborî până la 100 de dolari (plus cheltuielile de cazare, de altfel modeste, întrucât locuiesc în grupuri de cinci-şase într-un apartament). Chiar şi în aceste condiţii, un contract în România rămâne atractiv pentru, de pildă, muncitorii pakistanezi sau cei din nordul Chinei, care în ţările lor sunt nevoiţi să trăiască din venituri de 10-20 de dolari pe lună.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), românii care au semnat anul trecut contracte de muncă în construcţii în alte ţări din Uniunea Europeană câştigă lunar între 975 şi 1.600 de euro.
Necesarul actual de mână de lucru în sectorul construcţiilor rămâne o mare necunoscută, atâta timp cât diversele evaluări ale instituţiilor din domeniu au dat rezultate foarte diferite. Ministrul muncii, Paul Păcuraru, spune că necesarul de muncitori din construcţii este de 6.000-10.000 de oameni, cifră care ar fi rezultat în urma unui sondaj realizat în rândul firmelor din branşă.
O piaţă care nu ştie ce vrea
Reprezentanţii Patronatului Societăţilor de Construcţii (PSC), deşi evită să furnizeze o cifră concretă, spun că, pe baza unui sondaj propriu, majoritatea companiilor ar avea nevoie să-şi dubleze personalul. Dacă am lua de bună această estimare, numărul de muncitori care activează în acest moment în construcţii, 350.000, ar trebui să ajungă la 700.000 pentru a satisface nevoile pieţei.
În sfârşit, din cercetările ARACO, necesarul de muncitori de pe piaţă, în acest an, ar fi de circa 450.000-500.000, ceea ce ar reclama o suplimentare a forţei de muncă cu 100.000-150.000 de oameni. Această ultimă estimare pare a fi şi cea mai plauzibilă, mai ales pentru că ea corespunde ratei de creştere a sectorului construcţiilor din ultimii trei ani.
Dacă judecăm după datele oficiale, afluxul de muncitori străini este departe de a acoperi nevoile industriilor româneşti. Potrivit Oficiului de Emigrare al Ministerului de Interne, în 2007 au primit autorizaţii de muncă în România numai 5.500 de cetăţeni străini, majoritatea în construcţii. „Anul acesta, s-au cerut cam 50.000 de muncitori străini în România, dar autorităţile au acceptat doar 10.000“, explică Adriana Eftime, directorul executiv al PSC. În primele două luni ale acestui an, s-a acordat drept de muncă pentru doar 863 de persoane din alte ţări, majoritatea pentru construcţii. Dintre aceştia, mai bine de jumătate provin din China şi Turcia.
Principalul motiv pentru care sectorul construcţiilor se sustrage oricărei evaluări serioase este acela că pe piaţă se foloseşte masiv forţă de muncă, atât autohtonă, cât şi străină, fără contracte şi ştate de plată. Potrivit Adrianei Eftime, „80% din zona Pipera a fost construită la negru“. Alte surse din piaţă afirmă că, în acest moment, circa 40% din constructori lucrează în registrul negru-gri. Faptul că situaţia persistă este un indiciu că ea convine tuturor părţilor şi că nimeni nu are interes să o schimbe în viitorul apropiat.
«Companiile care construiesc în România importă lucrători din China, Bulgaria, Turcia sau Republica Moldova. Cei mai mulţi vin din China.»
Nimrod Zvik, director de marketing, Seven Hills
STRĂINI CU CONTRACT
Anul acesta s-a acordat drept la muncă în România pentru numai 863 de cetăţeni străini. Aceştia provin, mai ales, din Turcia şi China.
Turcia 345
China 195
Republica Moldova 76
Vietnam 78
Ucraina 37
Pakistan 35
Sursa: Oficiul pentru Emigrare
Puţini şi scumpi
– Costul forţei de muncă în construcţii a crescut în ultimul trimestru al anului trecut cu 27,59%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006, şi reprezintă, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), cea mai mare creştere din rândul sectoarelor economice.
– În ultimul trimestru din 2007, indicele costului orar al forţei de muncă s-a majorat cu 8,18% faţă de trimestrul precedent şi cu 19,22% faţă de ultimul trimestru din 2006.
