Odată cu maturizarea pieţei de capital româneşti, având ca rezultat scăderea randamentelor care pot fi obţinute, devine foarte interesantă şi varianta investiţiilor în fonduri mutuale din afara României.
Anul 2006 a fost primul, după multă vreme, în care fondurile deschise de investiţii româneşti nu au mai reuşit să obţină randamente de 40-50%, cele pe acţiuni, respectiv 30-40% cele diversificate. De asemenea, a fost a doua oară când fondurile diversificate şi de acţiuni, urmând tendinţa bursei, au avut variaţii extrem de mari de-a lungul anului, devenind ceva mai riscante pentru investitori.
Motivul cel mai important pentru care s-au întâmplat toate acestea a fost slaba diversificare a portofoliului. Investind pe o singură piaţă de acţiuni (care pe deasupra nu este dublată de o piaţă a derivatelor suficient de dezvoltată), fondurile mutuale româneşti sunt în bătaia vântului făcut de investitorii mari de la bursă. Din fericire, până acum vântul a fost prielnic, însă nu se ştie cum va bate în continuare.
Prima societate de administrare a investiţiilor (SAI) care, observând pericolul, a ieşit şi pe pieţe străine de acţiuni este Raiffeisen Asset Management. La începutul anului, fondul Raiffeisen Prosper avea circa 30% din active plasate în afara României, cele mai mari ponderi avându-le plasamentele în două fonduri de investiţii, administrate de Raiffeisen Capital Management, respectiv JP Morgan. „Am preferat să investim în fonduri, în dauna plasamentelor directe în acţiuni, din cauza costurilor de tranzacţionare prea mari pe care le-am fi avut. Avem sume destul de mici la dispoziţie, aşa că ar fi fost nişte costuri nejustificate“, explică alegerea Felicia Popovici, vicepreşedinte Raiffeisen Asset Management.
Nu numai în acest fel pot însă românii să caute siguranţa unor portofolii diversificate, sau randamentul unor pieţe mult mai dinamice. O variantă din ce în ce mai la îndemână este investiţia în fonduri deschise din afara ţării. Un prim avantaj al acestora este că, fiind de obicei mai mari, sunt mai sigure. Poate cel mai important, însă, este că ele deschid noi orizonturi, inaccesibile altfel românilor, putându-se aventura să facă investiţii în zone precum China, India, America de Sud, Rusia, de unde e de aşteptat să apară în perioada următoare randamente superioare celor de la bursa românească.
Astfel de investiţii se pot face în două feluri. Primul, şi deocamdată singurul disponibil pentru români, este subscrierea de la distanţă, cel mai simplu cu ajutorul internetului. Poţi pune banii în fonduri dintre cele mai diverse, cu investiţii în toate colţurile lumii. Singurele diferenţe semnificative faţă de subscrierea la un ghişeu bancar sau la sediul societăţii de administrare sunt că plata se face prin transfer bancar şi, bineînţeles, că trebuie să ştii foarte bine măcar o limbă străină, pentru a înţelege de pe site ce ai de făcut.
Cât de curând, se vor putea cumpăra unităţi ale fondurilor străine şi direct din România, graţie intrării în Uniunea Europeană. Primele care vor distribui unităţi de fond din afara ţării vor fi, după toate probabilităţile, entităţile care fac parte din grupuri financiare externe şi care au deja societăţi de administrare a activelor şi în România.
Cursul valutar şi fiscalitatea fac diferenţa
Printre acestea s-ar putea număra Bancpost (cu fondurile administrate de EFG Mutual Fund Management Company), KD Investments (KD Group), BCR (Erste Sparinvest), Pioneer (Pioneer Investments), Raiffeisen (Raiffeisen Capital Management) şi Sociètè Gènèrale Asset Management (cu fondurile administrate de compania – mamă din Franţa).
Planuri există deja. „Grupul KD intenţionează să distribuie în România o parte din fondurile sale administrate în state membre ale UE. Primele operaţiuni vor fi efectuate, cel mai probabil, în a doua jumătate a anului“, afirmă Cosmin Păunescu, directorul general al KD Investments. „Avem în vedere atât fonduri care funcţionează cu succes de mulţi ani (ne referim la FDI Galileo), cât şi fonduri mai nou înfiinţate, care beneficiază însă de o politică de investiţii orientată către domenii economice cu mare potenţial de dezvoltare în viitorul apropiat (fonduri sectoriale) sau care investesc pe pieţe cu potenţial ridicat de creştere“, explică Păunescu strategia viitoare a companiei din acest punct de vedere.
La Raiffeisen, se ia în calcul distribuirea de fonduri ale Raiffeisen Capital Management, însă nu se ştie când ar putea fi făcut acest pas.
Cei de la Pioneer (divizia de investiţii a grupului Unicredit) preferă, deocamdată, doar să exploreze această posibilitate, aşteptând clarificarea cadrului legislativ pentru a merge mai departe. „Legislaţia secundară este în curs de adaptare, aşa că, deocamdată, suntem în aşteptare“, spune Florin Dolea, directorul general al Pioneer Asset Management. „Vrem să aducem şi alte produse pentru a le oferi clienţilor noştri actuali şi viitori, fondurile administrate de Pioneer Investments fiind foarte importante în acest sens. Cu ajutorul lor, investitorii îşi vor putea diversifica portofoliile. Nu cred totuşi că va fi o explozie a cererii pentru fondurile străine, cel puţin în primii ani. Atâta timp cât randamentele oferite de piaţa locală rămân la un nivel bun, iar leul are capacitate de apreciere faţă de euro, fondurile româneşti vor rămâne preferate de public“, estimează el.
Două aspecte vor fi extrem de importante pentru investiţia în fonduri externe. Primul este cursul valutar. Leu-euro, leu-dolar, leu – liră turcească, depinde de locul unde investeşti. Aşteptările pentru 2007 nu indică o întărire, la fel de puternică, a monedei naţionale, ca în anii anteriori, în raport cu euro şi dolarul, media previziunilor făcute de analiştii financiari consultaţi de Capital dând, pentru finalul anului, un curs apropiat de cel de la început. Totuşi, o volatilitate mai mare ar putea exista pe parcurs.
Un al doilea aspect de avut în vedere este cel fiscal. În fiecare ţară, câştigurile obţinute de pe urma fondurilor de investiţii se impozitează diferit. În unele cazuri, se face reţinere la sursă, în alte cazuri, nerezidenţii plătesc impozitul doar în ţara de rezidenţă etc. Astfel de diferenţe, deşi în aparenţă minore, pot să „coste“ mai bine de jumătate din randamentul obţinut, aşa că e bine să fie cunoscute de la început. Ele sunt mai greu de aflat, însă nu chiar imposibil, o sursă de informare putând fi chiar respectiva companie de administrare a investiţiilor.
Planuri concrete
«Primele operaţiuni legate de distribuţia fondurilor KD Group în România vor fi efectuate, cel mai probabil,
în a doua jumătate a anului. Avem în vedere atât fonduri care funcţionează cu succes de mulţi ani (ne referim la FDI Galileo), cât şi fonduri mai nou înfiinţate.»
Cosmin Păunescu, director general, KD Investments
86,12%
Este randamentul pe care l-a obţinut fondul Dreyfus Premier Greater China în anul 2006. Creşterea este în dolari, ceea ce înseamnă că în lei ar fi ceva mai mică, însă tot peste cele mai bune performanţe ale fondurilor româneşti.
