Vacanţe în străinătate mai ieftine, rate mai mici la credite şi o scumpire mai puţin accentuată a tarifelor la utilităţi în acest an. Acestea sunt doar câteva dintre efectele pe care românii le simt în urma deprecierii dolarului.
Turistul român plecat în străinătate are măcar un motiv să se considere mai norocos decât cel american. Ultimul constată că nu mai poate cumpăra la fel de mult ca anul trecut cu 100 de dolari, deoarece pentru bancnota verde primeşte acum mai puţini euro la schimb. Cu un leu tot mai puternic schimbat în dolari sau euro, turistul român constată exact contrariul în călătoriile făcute în străinătate: îşi permite să cumpere mai mult decât în trecut cu aceeaşi sumă în lei. Iar situaţia este de aşteptat să continue şi în perioada următoare, FMI arătând în raportul de primăvară că mizează pe o depreciere a dolarului care va reduce deficitului comercial american.
Deprecierea puternică a dolarului (peste 20% în termeni nominali numai de la începutul anului) i-a făcut fericiţi, în ultimii ani, şi pe românii care au contractat credite în moneda americană. Dacă în 2003 pentru o rată de 180 de dolari la un credit ipotecar se plăteau aproape 600 de lei, la ora actuală, se plătesc doar 440 de lei. Bine pentru clienţi, mai puţin bine pentru bancheri. Este şi motivul pentru care băncile renunţă, treptat, să mai acorde credite în valuta americană, cele mai importante „pierderi“ trebuind să le suporte în cazul împrumuturilor de valori mai mari, acordate companiilor.
Alături de bancheri, puţine motive de a fi mulţumite de evoluţia cursului leu-dolar au avut şi companiile care tarifează în dolari. Operatorul de telefonie mobilă Vodafone este una dintre acestea. Potrivit Dinei Cernahoschi, PR manager al companiei, Vodafone intenţionează însă să treacă la tarifarea în euro până la finele anului, fără a majora şi tarifele corespondente în lei, în condiţiile în care moneda europeană va fi adoptată peste câţiva ani şi de ţara noastră.
O veste bună aduce deprecierea dolarului pentru consumatorii de energie. Preţurile produselor energetice se exprimă, pe pieţele internaţionale, în dolari, astfel încât importurile se ieftinesc considerabil. Pentru România, unde preţurile administrate se ajustează periodic, aceasta se va traduce în faptul că vom avea scumpiri mai mici. De aici, veştile bune se transmit în lanţ către creşterea PIB şi dezinflaţie. Florin Câţu, economist-şef ING Bank, crede că o depreciere a dolarului ne va ajuta în stabilirea preţurilor energetice. Singurul risc ar fi legat de o eventuală decizie a Rezervei Federale Americane de a majora dobânda, fapt care ar putea redirecţiona fluxurile de capital către SUA.
Importurile mai ieftine sunt însă stimulate într-o măsură mai puţin îmbucurătoare pentru balanţa de plăţi externă, în condiţiile în care deficitul contului curent s-a adâncit încontinuu în ultimii ani. Cu atât mai mult cu cât deprecierea dolarului ar putea şi să descurajeze exporturile companiilor româneşti în unele zone ale globului, precum Asia, Orientul Mijlociu, Africa sau ţări ale Americii Latine. Vor fi afectate exporturile din metal, produsele în regim de lohn, construcţiile de maşini, sticlă sau derivatele din petrol.
Ca de obicei, exportatorii se plâng de aprecierea leului. Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Importatorilor şi Exportatorilor din România, spune că „o depreciere cu 10% a monedei americane ar putea să ducă la falimentul exportatorilor care lucrează acum cu randamente sub acest procentaj, cu condiţia ca afacerile lor să fie îndreptate mai ales spre zonele guvernate de dolar“.
Din fericire, ponderea dolarului în schimburile comerciale totale ale României a scăzut în timp, astfel încât doar deprecierea monedei americane nu va avea o contribuţie covârşitoare la adâncirea în continuare a deficitului de cont curent. Aceeaşi pondere în scădere temperează şi efectele negative asupra rezervei valutare a BNR. Un dolar depreciat va reduce valoarea acesteia, biletul verde deţinând, încă, o pondere care fluctuează între 25 şi 30 de procente din totalul celor circa 21,5 de miliarde de euro. Se va diminua astfel numărul de luni de importuri acoperite de rezervă. „Deprecierea unui sfert din rezerva valutară va fi compensată de faptul că va scădea datoria externă denominată în dolari, care reprezintă circa 20% din totalul de peste 28 miliarde de euro“, spune Valentin Lazea, economist–şef al BNR.
Leul îşi continuă aprecierea
CAUZE După ce leul a atins cea mai înaltă cotaţie din ultimii patru ani şi jumătate faţă de euro, moneda europeană nu dă decât semne timide de revenire. Aprecierea a fost influenţată de creşterea vânzărilor de valută şi de majorarea remiterilor de la românii din străinătate.
TENDINŢĂ Analiştii se aşteaptă ca trendul de apreciere a leului să continue pe termen scurt, cel puţin în următoarele patru luni. O corecţie a leului pe termen mediu este însă de aşteptat, foarte probabil spre sfârşitul lui 2007-începutul lui 2008, după cum apreciază Florin Câţu, economist-şef Ing Bank.
PREVIZIUNI Comisia Naţională de Prognoză estimează un curs mediu de schimb de 3,40 lei un euro pentru acest an şi de 3,30 lei un euro pentru anul viitor.
Puţini exportatori în dolari
«La importurile de energie, preţurile în dolari sunt deja ajustate, iar numărul firmelor care nu exportă în zona euro e mic.
În relaţia cu Moldova, schimburile comerciale s-ar putea însă restrânge.»
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România
Euro câştigă teren
«Tranzacţiile în România se fac în lei. La indexarea preţurilor, locul dolarului a fost luat de euro, iar ponderea importului şi exportului denominate în dolari este mică, între 24% şi 28%.»
Valentin Lazea, economist şef BNR
Click pe imagine pentru versiunea marita
