În goana după credite, românii reuşesc să câştige restanţe

Împrumuturile rămân la mare căutare, chiar dacă piaţa a strâns deja 2 milioane de restanţieri. Cel puţin asta dovedeşte numărul mare al rapoartelor emise de Biroul de Credit. Din nici cinci milioane de persoane care au contractat credite bancare în ultimii patru ani, 45% sunt deja înregistraţi ca restanţieri, după cum spune Şerban Epure, directorul general al Biroului de Credit. Cele 4,8 milioane de persoane recenzate de birou deţin însă 8,3 milioane de conturi. Cu al

Împrumuturile rămân la mare căutare, chiar dacă piaţa a strâns deja 2 milioane de restanţieri. Cel puţin asta dovedeşte numărul mare al rapoartelor emise de Biroul de Credit.

Din nici cinci milioane de persoane care au contractat credite bancare în ultimii patru ani, 45% sunt deja înregistraţi ca restanţieri, după cum spune Şerban Epure, directorul general al Biroului de Credit. Cele 4,8 milioane de persoane recenzate de birou deţin însă 8,3 milioane de conturi. Cu alte cuvinte, fiecare persoană care s-a calificat pentru obţinerea unui împrumut are în general două credite.

Totuşi, băncile comerciale au cerut rapoarte de credit de la Birou într-un număr mult mai mare decât creditele acordate efectiv. Mai exact, este vorba de cel puţin 18 milioane de rapoarte de credit emise de Birou. Explicaţiile sunt multiple: „De doi ani, clienţii sunt mai pretenţioşi şi caută cea mai bună ofertă a unei bănci, locul din care pot lua cel mai mare credit“, spune Ion Stan, COO Alpha Bank. Mirela Bordea, vicepreşedinte Credit Europe Bank, este de părere că cele 4,8 milioane de clienţi din piaţa creditelor sunt în căutare de refinanţări ale unor credite mai vechi. Alţi bancheri consideră că numărul mare de rapoarte de credit se datorează şi faptului că, în multe cazuri, credite, se acordă cu codebitori, iar băncile trebuie să facă mai multe interogări decât numărul creditelor acordate.

Un aspect interesant este faptul că un număr relativ mic de persoane care se califică pentru accesarea unui credit încearcă să îşi majoreze gradul de îndatorare prin refinanţarea creditelor sau prin „rostogolirea“ datoriilor. Nici cei care sunt deja trecuţi pe lista neagră a Biroului de Credit nu se lasă: „4% din solicitările de credit sunt aferente clienţilor cu restanţe cuente la alte bănci“, declară Dana Demetrian, director gestiune produse şi management risc BRD Groupe Société Générale. Diferenţa de peste zece milioane de cereri de credit faţă de împrumuturile acordate efectiv arată destul de clar că avem aceeaşi masă de clienţi, mai mult sau mai puţin eligibili, care vor în continuare să se împrumute de la bănci. Rămâne de văzut cât mai poate fi extins gradul de îndatorare pe persoană.

În schimb, numărul persoanelor cu restanţe la credite, atât restanţierii „istorici“, cât şi cei curenţi, a ajuns la o cifră destul de alarmantă: două milioane de persoane. Tocmai pentru a evita înmulţirea restanţierilor, Biroul de Credit va trece în următoarele luni la cea de-a treia fază de dezvoltare a sa: emiterea de scoringuri pe client care să arate istoricul de plată al acestuia pe total sistem. În luna iunie, Biroul speră să aibă aleasă societatea alături de care va începe modelarea scoringului, urmând, ca, în luna decembrie, acesta să fie într-adevăr funcţional.

«Dacă peste 50% din populaţie nu are un serviciu bancar, îndatorarea pe client este mare.»
Radu Graţian Gheţea, preşedinte CEC Bank

Cifrele neperformantei

3% din dosarele clienţilor înregistraţi la Biroul de Credit cu istoric mai mare de 90 de zile reprezintă credite riscante

45% din totalul dosarelor riscante (întârzieri la plată mai mari de 30 de zile) găsite pe fiecare bancă au înregistrat la data acordării un istoric la Biroul de Credit

4% din solicitările de credit adresate băncilor din sistem sunt aferente clienţilor cu restanţe curente la bănci

29 de bănci trimit la ora actuală şi informaţii pozitive către Biroul de Credit.

Capital – Editia nr. 20, data 21 mai 2008