Legi importante, printre care cea a bugetului, sunt la cheremul adversarilor politici Bugetul pe anul vitor, dar şi alte legi importante depind acum de atitudinea opoziţiei. După ce a reuşit să scape, la limită (cu „numai“ 220 de voturi strânse în favoarea moţiunii de cenzură a PSD, în condiţiile în care era nevoie de minimum 232 de voturi), cabinetul PNL-UDMR trebuie acum să înveţe să meargă pe sârmă, între propriile sale interese şi cele ale unei opozÅ
Legi importante, printre care cea a bugetului, sunt la cheremul adversarilor politici
Printre proiectele guvernamentale ce se vor afla în curând la cheremul parlamentarilor, se numără aprobarea unor ordonanţe de urgenţă privind măsuri financiare şi fiscale (modificări ale Codului fiscal, creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură, educaţie şi cultură, utilizarea veniturilor din privatizare sau compensarea cetăţenilor români expropriaţi în Basarabia, Bucovina şi Cadrilater). De asemenea, sunt în joc acte normative privind sistemul electoral, asigurarea obligatorie a locuinţelor sau activităţile asociaţiilor şi fundaţiilor. Nu în ultimul rând, proiecte de lege privind domenii sensibile pentru Uniunea Europeană, cum ar fi organismele modificate genetic, spălarea banilor sau siguranţa naţională, se află şi ele în lucru la Senat sau Camera Deputaţilor. „Fiindcă vom avea practic de-a face cu o campanie electorală neoficială, sunt mari şanse ca opoziţia să respingă proiectele Guvernului doar pentru a arăta că se situează pe poziţii adverse“, crede analistul politic Stelian Tănase.
Dar adevărata piatră de încercare o va constitui proiectul de buget. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că vor avea loc consultări cu toate partidele parlamentare, dar numai pe proiectul trimis Parlamentului. În paralel, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a afirmat că va fi redactat un proiect alternativ de buget, social-democrat, la care ar putea să colaboreze şi alte formaţiuni din opoziţie. Proiectul PSD va cuprinde, printre altele, subvenţii pentru agricultură, creşterea salariului minim, între 6% şi 7% din PIB pentru educaţie şi cercetare, compensarea cu până la 100% a medicamentelor pentru cei cu venituri sub 400 de lei.
Ca primă dovadă că Guvernul va trebui să facă numeroşi paşi înapoi este măsura anunţată de primul-ministru joia trecută: pensiile vor creşte de la 1 noiembrie 2007 în loc de 1 ianuarie 2008. Întâmplător sau nu, aceasta era una dintre condiţiile puse de PSD pentru a vota bugetul liberalilor.
Ne-am ales cu răul cel mai mic?
Se pare, totuşi, că varianta a doua, cea a căderii cabinetului Tăriceanu şi a unei perioade de frământări încheiate, eventual, cu alegeri anticipate, ar fi fost şi mai proastă. „Am fi avut parte de o instabilitate accentuată. Este clar că acest guvern este epuizat, însă intrăm acum într-un proces electoral lung şi dificil, de la europarlamentarele din noiembrie până la parlamentarele din toamna lui 2008, iar dacă s-ar fi adăugat la asta şi o criză politică, era grav. Practic, din două rele ne-am ales cu cel mai mic“, spune Stelian Tănase.
„Această moţiune n-ar fi rezolvat nimic. Lucrurile ar fi fost încurcate din punct de vedere politic şi dacă era adoptată, sunt încurcate şi dacă ea a picat“, apreciază, la rândul său, analistul economic Ilie Şerbănescu. În opinia sa, adevărata problemă este atitudinea politicienilor faţă de economie: cheltuieli exagerate şi lipsa unor strategii pentru a strangula deficitul extern sau pentru a stimula economia reală în defavoarea celei nominale.
Afacerile se distanţează de politică
Dacă majoritatea oamenilor de afaceri se feresc să-şi arate bucuria sau regretul privind soarta Guvernului, unii din reprezentanţii economiei private par, totuşi, să răsufle uşuraţi. „Noi nu facem politică, însă suntem mulţumiţi că există continuitate în politicile agricole şi în cele fiscale“, afirmă Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România. Şi Bursa de la Bucureşti a trecut prin momente de cavsiinactivitate în perioada dinaintea respingerii moţiunii.
În alte domenii, impactul politicilor guvernamentale este, însă, mai redus. „Trebuie să vă mărturisesc că, în primăvară, mi-a fost teamă că acţiunea de suspendare a preşedintelui Băsescu va influenţa investitorii în piaţa imobiliară. Dar mi-am dat seama că oamenii de afaceri din domeniu s-au plictisit de politică şi nu mai acordă prea multă atenţie domeniului, aşa că piaţa nu ar fi avut de suferit, chiar dacă Guvernul ar fi căzut“, consideră analistul imobiliar Liviu Ureche.
Indicatorii sub lupa
PIB circa 138,4 miliarde de euro Venituri 39,6% din PIB (din care echivalentul a 2,5% din PIB din fonduri europene), în creştere faţă de 2007.
Cheltuieli 42,3% din PIB, în creştere faţă de 2007 Deficitul prognozat 2,7% din PIB (cu 0,1 puncte procentuale mai mic decât cel din 2007).
Proiectul guvernamental prevede cheltuieli mai mari pentru sănătate, educaţie şi infrastructură.
Bugetul se bazează pe o creştere economică de 6,5%, un curs mediu de 3,18 lei pe un euro şi o inflaţie de 3,8%, pe exporturi în creştere cu 17% şi pe importuri mai mari cu 18%.
«Practic, fiecare lege va fi negociată cu celelalte partide, şi adoptarea ei va fi rezultatul unor compromisuri politice.»
Cristian Pârvulescu, preşedinte Asociaţia Pro Democraţia