Avand in vedere ca anul acesta Romania s-a clasat pe locul I pe natiuni pentru medaliile obtinute la Salonul de la Geneva (26 de medalii de aur, 20 de argint si 17 de bronz), strategia bugetara elaborata dupa ureche se dovedeste mai mult decat stangace (0,4% din PIB acordate pentru cercetare). Acelasi lucru se poate spune si despre sprijinul legislativ de care se bucura inventica romaneasca. „De curand, printr-o hotarare legislativa aberanta, s-au descurajat sansele inventatorilor romani. Este vorba de abrogarea art. 68 din Legea nr. 64, care prevedea o scutire totala a impozitului pe profit pentru cinci ani, pentru cei care aplica si valorifica un brevet de inventie, astfel incat investitorii erau atrasi sa investeasca pe teritoriul tarii, unde cei mai multi inventatori dispun de resursele materiale necesare protejarii brevetelor. Acest lucru este foarte important, deoarece putini inventatori au bani sa-si protejeze brevetele si in exterior”, afirma Ovidiu Dinescu, consilier la OSIM.    

Un roman a inventat CD-ROM-ul gigant
Daca domeniul „high-tech” era considerat ca fiind un spatiu destinat cu precadere tarilor ca Japonia sau SUA, cercetatori romani demonstreaza contrariul. Un fizician roman a conceput o formula de realizare a unui CD-ROM cu o memorie de 10.000 de ori mai mare decat a celui clasic, existent pe piata.
Absolvent al Facultatii de Fizica, fiind sef de promotie pe tara in 1976, castigator al Premiului Organizatiei Mondiale a Presei Periodice si al unei medalii de aur la Bruxelles (Eureka 1999), al premiului „Kent Premium Lights Annual Awards for Innovation – 2000” si nominalizat la „Japan Prize” (varianta japoneza a Premiului Nobel) pentru 2002, dr. Eugen Pavel a spart efectiv barierele tehnologiilor de stocare a informatiilor existente pe piata mondiala.
Reprezentanti ai Presedintiei, ai Forumului Informational si ai Academiei Romane cauta solutii pentru finantarea acestui proiect.
Cercetarile incepute in 1994 s-au finalizat in 2001 cu 62 de brevete si cereri de brevete numai pentru tehnologia de stocare optica tridimensionala, a carei valoare de piata a impus protejarea internationala in 21 de tari (17 europene, SUA, Canada, Israel si Japonia).
Aplicatia de baza este inlocuirea CD-ROM-ului clasic, dar pot aparea si aplicatii militare si spatiale, deoarece materialul conceput rezista in campuri de radiatii, iar o varianta se pastreaza integral, dupa auncarea in fonta topita, chiar si la temperaturi de circa 1.200 de grade Celsius.
Practic, tehnologia de stocare optica tridimensionala se bazeaza pe un material nou, alcatuit din sticla fluorescenta fotosensibila si cu o structura asemanatoare ARN-ului. Toate aceste descoperiri au dus la realizarea unui CD-ROM ultraperformant, care stocheaza de 10.000 de ori mai multa informatie decat cele existente pe piata. Inventia in sine a presupus mai multe etape. In primul rand, s-a descoperit un nou tip de sticla, dopata cu materiale fluorescente fotosensibile, care poate fi inscriptionata pe mai multe straturi, cu ajutorul unui fascicul laser.
Apoi a aparut necesara existenta unui nou tip de microscop optic, capabil sa selecteze tridimensional volume de ordinul micronului cub. In cele din urma, Hyper CD-ROM-ul a fost conceput pentru a putea fi utilizat pe orice tip de calculator, inclusiv laptop, cu conditia ca CD-driverul sa mai suporte unele modificari minore.
Capacitatea de stocare a Hyper CD-ROM-ului este de 10.000 GB, ceea ce inseamna ca, pe un singur disc, ar putea fi stocate 10 milioane de carti sau 2.000 de filme de lung metraj. Cine s-ar fi gandit oare, acum 20-30 de ani, ca pe cinci discuri cu diametrul de 120 mm si o grosime de 10 mm s-ar putea stoca Biblioteca Academiei Romane, pastrandu-se in memorie pentru 5.000 de ani?
O tehnologie pionier, si cu potential de dezvoltare in anii urmatori, se negociaza cu grija.
„Avocatii cu care lucrez reprezinta firme ca IBM, General Electric sau Coca Cola. Fac acum demersuri pentru realizarea unei echipe de inalt profesionalism, care sa faca marketing in Silicon Valley”, ne spune dr. Eugen Pavel.
Prima faza a afacerii ar presupune cumpararea de echipamente, terminarea prototipului comercial pentru licentiere, ceea ce s-ar traduce intr-o investitie de 1 milion USD. Pentru demararea efectiva a productiei mai sunt necesare alte 10 milioane USD, avand in vedere ca se va lucra separat cu producatorii de sticla si cu cei care vor realiza CD-driverul special.
Capacitatea enorma de absorbtie a pietei (jumatate din piata mondiala constituita de SUA, 25 % din piata europeana, 12 % din piata japoneza si 10-12 % din restul lumii) il ajuta pe dr. Eugen Pavel sa-si pastreze o viziune pozitiva si optimista: „Sunt firme concurente care au o anumita valoare de piata, dar tehnologii mai slabe. Eu m-am mentinut in zona valorii afacerilor companiilor concurente. Tehnologia fiind foarte complexa si cu aplicatii multiple, este loc pentru toata lumea. Pana acum si-au manifestat interesul firme ca IBM, Compaq, Boeing, Philips si studiourile de la Hollywood pentru stocarea arhivei de filme”.
In timp ce forumurile internationale in domeniu sunt generoase in acordarea de premii cercetarii stiintifice romanesti, in mediile cu putere de decizie financiara se gasesc cu greu bani pentru realizarea de prototipuri care intarzie anual 4-5 inventii de talie mondiala. Exploatate la adevarata lor valoare, se poate spune ca inca se mai pot gasi solutii pentru relansarea economica a Romaniei.    

Iosif Taposu vrea sa modifice forma avioanelor
Traditia cercetarilor in materie de aviatie din tara noastra a scos la iveala o noua optiune, care reduce cheltuielile de combustibil si lanseaza noi variante de exploatare mai eficiente. Autorul inventiei vine din randurile cercetatorilor cei mai apreciati in domeniu.
Iosif Taposu lucreaza de 32 de ani la Institutul National de Cercetare- Proiectare in Aviatie, iar in 1994 a brevetat un nou model de profil destinat industriei aeronautice, cu aplicatii insa atat in industria feroviara, cat si in cea navala. Incepand cu 1994, brevetul a fost concesionat companiei Tarom, care este si in ziua de azi proprietarul inventiei. In acest caz, lui Iosif Taposu i-ar reveni 15 % din profitul estimat in cazul aplicarii inventiei. Cu stadii de perfectionare la Fokker – Germania, la Onera in Franta, autorul unei lucrari de mecanica newtoniana aplicata si participand la conferinte de talie internationala in domeniu, cum este cea de la Denver (Colorado) – 1999 sau Haifa – in Israel, Iosif Taposu a realizat a patra inventie in domeniul profilelor aeronautice din istoria aviatiei: „Prima a fost constituita de un brevet francez in 1935, a doua de unul englezesc in 1970, iar a treia de unul american in 1986. Avantajele profilelor „Dauphin”, inspirate din natura si concepute pe baza unor studii aprofundate de aerodinamica sunt rezistenta mult mai mica la inaintare, performante mult mai bune la viteze mici, sau la cele ultrasonice. Forma studiata si testata in suflerii aerodinamice a demonstrat rezistenta mult mai mica la inaintare, alaturi de alte performante specifice, ceea ce face ca cheltuielile cu combustibilul sa se reduca substantial, dar si sa creasca siguranta zborului. Am avut discutii cu IAR Ghimbav, Astra Vagoane, IC Pronav Galati, dar si cu firme de talie internationala, cum este Elbit, care de curand a facut o oferta de colaboare.
Exista si un program de cercetare la Universitatea Dunarea de Jos din Galati. Acum cativa ani am avut discutii cu reprezentanti ai Metrorex, in vederea realizarii unui prototip de tren la care profilul „Dauphin” ar fi redus cu 8.000.000 USD cheltuielile cu energia la nivelul parcului existent de trenuri. Proiectul insa a fost suspendat din lipsa de initiativa si preocupare, preferandu-se importurile”, povesteste Iosif Taposu.
Dupa sapte ani de la brevetare, toate institutele de cercetare si firmele mari din bransa la care Iosif Taposu a sustinut lucrari de specialitate s-au aratat interesate de proiectul „Dauphin”. r
„Cercetarile pe acest proiect au demonstrat puncte forte fata de profilele clasice din aviatie, insa e greu, cu bani putini, sa proiectezi un prototip pentru teste practice la complexitatea tehnologiei, confirma Cornel Oprisiu, director general la Institutul National de Cercetari Aerospatiale (INCAS).tr
r
Arthur Dogariu aspira la Premiul Nobelr
In istoria inventicii romanesti, cei mai apreciati savanti de talie mondiala au fost George Emil Palade – descoperitorul ribozomului, Henry Coanda – unul din pionierii aviatiei mondiale sau Gogu Constantinescu – inventatorul mitralierei cu pas, care impusca din elicopter. Putina lume stie ca celebrul JR din Dallas si-a turnat zeci de cadre alaturi de sonde petroliere realizate pe principiul unei metode ultrasonice de forare, inventata in 1940, si care apartine inginerului roman Ion Bazdan. Urmasii acestuia se judeca si la ora actuala cu statul american, cerand despagubiri de 1,6 milioane de dolari (drepturi de proprietate industriala), nerecuperate nici in momentul de fata. La fel, putina lume este in tema cu studiile fizicianului roman de numai 33 de ani, Arthur Dogariu, care acum lucreaza la unul dintre cele mai mari centre de cercetari din New Jersey si este primul care a elaborat o teorie potrivit careia se poate depasi viteza luminii. Pentru cercetarile lui este propus si la premiul Nobel.