Românii nu excelează la capitolul imaginaţie atunci când apelează la serviciile băncilor. Cele mai populare produse rămân cardurile de debit şi creditele de consum. Jumătate dintre români nu le-au folosit însă niciodată nici pe acestea.
Cu o pondere de 49% a populaţiei peste 15 ani care nu are niciun fel de legătură cu vreo bancă, România este codaşă la capitolul intermediere financiară în UE, rezultă dintr-un studiu al GfK. La polul opus, în ţările occidentale, precum Germania sau Austria, rata de penetrare a serviciilor bancare este de aproape 100%. Chiar şi statele din Europa Centrală au un avans de 5-10 ani la acest capitol în faţa României, ponderea populaţiei peste 15 ani ajungând la 30%-40%.
„România este cu aproape zece ani în urma Poloniei în ceea ce priveşte ponderea populaţiei care utilizează servicii bancare“, apreciază Janusz Sielicki, financial research director al GfK Polonia. Cele mai populare servicii din România sunt cardurile de salarii şi creditele de consum. La polul opus se află produsele de economisire, care au pierdut teren în ultimii ani, şi creditele ipotecare, care nu sunt accesibile decât unui segment restrâns al populaţiei: circa 3% din persoanele peste 15 ani, în special tinerii cu venituri peste medie.
Pensionarii au mai multe credite decât carduri
Cardurile sunt în prezent cele mai folosite produse bancare. Dacă startul a fost dat de companiile private, care au ales să renunţe la casieri pentru plata lunară a salariilor, preferând conturile de card, exemplul a fost apoi urmat şi de stat. Acesta a extins utilizarea cardurilor la proprii salariaţi, dar şi pentru plata pensiilor sau a burselor pentru elevi.
Pornind aproape de la zero în 2000, piaţa cardurilor a ajuns la o rată de penetrare de 27% anul trecut, în rândul celor cu vârstă peste 15 ani. În 2007, aproape 40% din populaţia cu vârste între 20 şi 50 de ani avea în portofel un card. Un grad de utilizare a cardurilor mult mai mic apare în rândul pensionarilor (persoane peste 60 de ani), doar unul din 16 folosind un astfel de produs.
Faptul că aproape jumătate dintre români trăiesc în mediul rural, unde băncile nu s-au înghesuit să-şi deschidă sucursale, explică de ce rata de penetrare a serviciilor financiare este mai mică decât în restul Europei. Potrivit GfK, 87% din clienţii băncilor din Europa Centrală şi de Est preferă să apeleze la serviciile bancare direct în sucursale, telefonul şi internetul fiind canale de distribuţie utilizate de doar 13% din respondenţi.
Şi Polonia s-a confruntat cu probleme similare de acoperire a populaţiei din mediul rural. Integrarea europeană a constituit însă o gură de aer. „Din 2004 şi până în 2007, ponderea populaţiei din Polonia care foloseşte carduri a crescut de la 15% la 30%. Faptul că subvenţiile europene pentru agricultori sunt virate pe card este principala explicaţie“, susţine Janusz Sielicki.
Alături de carduri, pe lista celor mai cerute produse bancare se află creditele de consum. În rândul pensionarilor, de exemplu, împrumuturile directe sunt însă mai frecvent utilizate decât cardurile. „Explicaţia este faptul că împrumuturile oferă un avantaj vizibil: pot să-şi cumpere ceva cu banii“, susţine Anca Zamfirescu, senior researcher la GfK România. 19% din românii apţi de muncă au un împrumut de consum, în timp ce doar 2,9% au un credit ipotecar. Ponderea celor cu credite de consum a crescut de zece ori faţă de 2000, în timp ce, în cazul creditelor ipotecare, creşterea a fost mai modestă: de la 0,9% la 2,9% din populaţia peste 15 ani. Studiul Financial Market Data Service este realizat de GfK România începând din 2001, cu o frecvenţă de şase „valuri“ pe an.
Capital – Editia nr. 20, data 21 mai 2008
