platesc BNR in cazul unor imprumuturi de urgenta, de obicei pe termen scurt. Teoretic, lombardul este o facilitate de credit pentru banci, iar reducerea de la 30% la 25% a dobanzii ar trebui sa stimuleze creditarea in lei. Totusi, bancile nu folosesc aceasta facilitate. "Chiar daca facilitatea de creditare exista din punct de vedere teoretic, in practica, ea nu este folosita. Lucru dorit si de BNR, pentru a evita injectii suplimentare de lichiditate in sistem. Asadar, chiar daca rata dobanzii lo
platesc BNR in cazul unor imprumuturi de urgenta, de obicei pe termen scurt. Teoretic, lombardul este o facilitate de credit pentru banci, iar reducerea de la 30% la 25% a dobanzii ar trebui sa stimuleze creditarea in lei. Totusi, bancile nu folosesc aceasta facilitate. „Chiar daca facilitatea de creditare exista din punct de vedere teoretic, in practica, ea nu este folosita. Lucru dorit si de BNR, pentru a evita injectii suplimentare de lichiditate in sistem. Asadar, chiar daca rata dobanzii lombard s-a redus, ea se situeaza in continuare mult peste nivelul dobanzilor interbancare, de 16%-17%, ceea ce mentine caracterul restrictiv al politicii monetare. In concluzie, reducerea dobanzii lombard nu va avea un efect semnificativ in piata”, a declarat Mihail Ion, sef Departament cercetare de trezorerie Raiffeisen Bank S.A. De aceiasi parere este si Bogdan Baltazar, presedinte „Baltazar, Bloom si Pirvulescu”, care spune ca cele doua dobanzi practicate de BNR, cea de interventie si lombard, sunt legate. Diferenta este data de faptul ca BNR nu prea a refinantat sistemul bancar „nu a fost niciodata creditor, ci debitor”. Reducerea dobanzii lombard nu s-a facut pentru incurajarea creditarii in lei, ci doar pentru aliniere cu dobanda de interventie, dar a ramas in continuare la un nivel ridicat, de 25% fata de 30%. Reducerea dobanzii de interventie ar fi insa o metoda de incurajare a creditarii in lei. Numai ca exista alte motive din cauza carora bancherii evita, momentan, sa reduca sesizabil dobanzile creditelor in lei. Principala problema ramane asigurarea resurselor in lei pe termene lungi. Or, la ora actuala, media depozitelor bancare in lei este de sase luni, in conditiile in care cele mai cautate credite in lei, cele de consum, sunt pe termene medii care se indreapta spre lungi (intre trei si cinci ani). „Chiar daca leii sunt mai ieftini, nu-i putem folosi. Ieftinirea creditelor este, pana la urma, un instrument de marketing care ar putea fi folosit, dar nesincronizarea scadentelor intre depozitele constituite si creditele acordate impiedica momentan realizarea unei ieftiniri semnificative”, concluzioneaza Laurentiu Mitrache, presedinte Volksbank.
Presiunile inflationiste recomanda prudenta
Un alt fenomen care ar impiedica ieftinirea creditelor in acest moment il constituie eventualele puseuri inflationiste din trimestrul intai al anului, puseuri care determina chiar politica restrictiva din acest moment a Bancii Centrale. „Evolutiile din ultimele luni, ca si cele de perspectiva ale factorilor cererii agregate si ale elementelor de cost ale ofertei releva mentinerea riscurilor unor presiuni inflationiste, ceea ce determina pastrarea conduitei prudente a politicii monetare necesare atingerii obiectivelor de inflatie, inclusiv intr-o perspectiva mai indelungata, in conditiile continuarii pregatirilor pentru trecerea la tintirea directa a inflatiei”, subliniaza comunicatul oficial al BNR. Din aceasta cauza, este foarte probabil ca BNR sa-si doreasca o oarecare temperare a creditelor in aceasta perioada, temperare care, de altfel, se intampla pe cale naturala, primele luni ale anului fiind oricum caracterizate printr-o scadere a apetitului populatiei pentru consum.Totusi, trendul descendent al dobanzilor bancare in urmatoarele luni, ampla competitie dintre bancile comerciale pe zona de retail, in special pe credite, si trecerea la procesul de tintire a inflatiei isi vor spune pana la urma cuvantul, iar creditele in lei vor deveni in final atractive. Mai ramane de rezolvat problema refinantarilor bancilor cu surse in lei, pe termen lung.
De ce nu scad dobanzile la credite?
· BNR a redus dobanda de interventie la 16,5%, dobanda lombard la 25%, dobanzile pentru rezervele minime obligatorii constituite de bancile comerciale de la 6% la 4%.
· Noul sistem de impozitare al veniturilor, precum si faptul ca Ministerul Finantelor nu mai emite titluri de stat pentru populatie in acest an vor genera un surplus de lichiditate in piata.
· Motivele enumerate mai sus sunt principalele cauze care ar trebui sa conduca la scaderea dobanzilor la depozite totusi bancile se plang de faptul ca sursele de finantare in lei pe termen lung lipsesc, iar dobanzile la credite nu vor scadea atat de repede cum era de asteptat.
ghiseul cu informatii
Dobanzi noi la Kid Cont al Bancii Transilvania
Banca Transilvania a modificat saptamana trecuta dobanda la depozitul Kid Cont, in lei, de la 16,5 %, la 16%. Acest produs este dedicat minorilor cu varste de pana la 17 ani. Poate fi constituit si in euro sau in dolari, suma minima care trebuie depusa pentru deschiderea contului fiind de 3 milioane de lei sau 100 de euro sau dolari. Valoarea medie minima obligatorie a depunerilor lunare intr-un an este de 500.000 lei pentru depozitul in moneda nationala si de 15 dolari sau euro pentru cele in valuta. Dobanzile la depozitele in valuta raman nemodificate: 3,75% pe an pentru dolari si 4,00% pe an pentru euro.
Dobanzi in scadere la HVB
HVB si-a revizuit dobanzile acordate la depozitele persoanelor fizice ca urmare a modificarii dobanzii de interventie de catre Banca Centrala. Astfel, dobanzile la de depozitele populatiei se situeaza intre 12,5% si 11,5%.HVB Bank ofera si varianta Conturilor de Economii, in cele doua variante: Conturile Flexibile si Conturile de Economisire pentru un Credit. Deschiderea contului nu implica nici un comision. Apoi operatiuni precum depunerea de numerar, administrarea contului si vizualizarea acestuia prin Online B@nking sunt, de asemenea, gratuite.
Self Bank se apropie de numarul 40
ING Romania a deschis sapte noi ING Office-uri, trei in Pitesti si patru in Constanta. Continua astfel dezvoltarea sustinuta a retelei de birouri destinate exclusiv serviciilor bancare si de asigurari pentru persoane fizice. Acum, aceste servicii, reunite sub conceptul de „Self’Bank”, sunt disponibile in 39 de locatii din opt orase: Bucuresti, Craiova, Timisoara, Cluj-Napoca, Bacau, Brasov, Pitesti si Constanta. Cu Self’Bank, clientul nu mai este nevoit sa stea la cozi si isi poate gestiona fondurile proprii in functie de programul sau, in orice zi, intre orele 7 si 23. Acest lucru se concretizeaza in costuri mai scazute si economie de timp, in comparatie cu reteaua bancara clasica. Prin intermediul Self’Bank, clientii au posibilitatea de a depune sau retrage numerar in moneda nationala, si de a efectua o gama larga de operatiuni bancare, incluzand transferuri intre conturi, schimburi valutare si plata facturilor curente (telefon, gaze sau electricitate).
Volksbank a ajuns la Deva
Volksbank Romania are o noua unitate operationala in orasul Deva. Sucursala este amplasata in zona centrala a orasului. In perioada 17 ianuarie -16 februarie 2005, clientii noii sucursale Volksbank beneficiaza de urmatoarele avantaje: deschiderea de conturi curente fara taxe, efectuarea de plati in lei fara plata de comisioane de transfer, obtinerea de credite fara taxe de analiza a dosarului de credit. Clientii Volksbank Deva vor avea la dispozitie intreaga gama de produse si servicii de care au beneficiat in 2004 peste 50.000 de clienti din toata tara: credite pentru locuinte si automobile, credite de consum, carduri internationale in lei si valuta cu facilitate de descoperit de cont, electronic-banking, credite pentru dezvoltarea afacerilor, dobanzi avantajoase la depozitele in lei sau in valuta etc.