Potrivit unui act normativ adoptat zilele trecute, se va amâna, începând cu 1 iulie 2013, acordarea certificatelor verzi pentru fiecare MWh produs de hidrocentrale noi cu putere instalată maximă de 10 MW şi de centrale eoliene (câte un certificat verde), respectiv de centrale fotovoltaice (două certificate verzi). Recuperarea certificatelor verzi se va face începând cu 31 martie 2017 pentru centralele hidro și solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene.
Explicația dată de oficiali este simplă: „prin schema de ajutor adresată populaţiei, se doreşte găsirea liniei de mijloc care să permită câştiguri pentru cei care investesc în energii regenerabile, dar şi dezvoltarea industriei“, spunea premierul Victor Ponta. În timp ce Constantin Niţă, ministrul energiei, este ferm în declarația sa: „schema actuală de sprijinire a producătorilor de energii regenerabile este cea mai generoasă din toată Uniunea Europeană, şi acest lucru are un impact negativ asupra gospodăriilor şi asupra consumatorilor industriali“.
În replică, atât reprezentanții Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA), cât și cei din industriei fotovoltaică spun că modificarea legislaţiei nu se poate face printr-un OUG şi, drept urmare, această ordonanță aprobată recent ar putea fi ilegală, încălcând totodată directive europene din domeniu. De aceea, ei se vor adresa instituţiilor europene şi ale statului român „pentru a clarifica acest aspect“.

„Această decizie marchează sfârşitul unui vis frumos şi al unei industrii de vârf, care după 2010 a atras investiţii de trei miliarde de euro“, subliniază aceștia. Potrivit lor, noua modificare va reduce entuziasmul investitorilor, iar unii chiar vor renunţa la proiectele din România. Un exemplu edificator este grupul german E.ON, care intenţiona să construiască un parc eolian cu o capacitate de 120 MW în estul ţării și care a anunţat că va renunţa la acest proiect dacă legislaţia va fi modificată.
Pe de altă parte, sunt și analiști economici care au văzut, încă de la început, „o exagerare“ a numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie verde, însă, așa cum spune Otilia Nuțu, expert în politici de energie în cadrul Expert Forum, ar fi trebuit să se realizeze un studiu de impact îna­intea modificării legii. Studii de piață arată că, datorită poziţiei sale privilegiate, România are un potenţial de producţie a energiei eoliene de 14.000 de megawaţi, însă, până în prezent, capacitatea instalată este de 2.100 MW, dintre care jumătate a fost pusă în funcţiune în 2012. Cu toate aceste neînțelegeri și păreri împărțite, Guvernul de la Bucureşti susţine că decizia nu va afecta obiectivul ca, în 2020, 24% din energia consumată să provină din surse regenerabile.

Facturi sub tensiune
La începutul acestui an, românii s-au trezit că au de plătit facturi de electricitate cu circa 33% mai mari decât cu 12 luni în urmă. Unii au dat vina imediat pe măsurile de liberalizare a pieţei energiei, însă, în realitate, majorările din ultima perioadă nu au fost cauzate de aceste schimbări. De vină au fost, de fapt, creșterea tarifelor de transport și distribuție ale curentului electric – operaţiune care fusese amânată până după alegerile din decembrie 2012 – și mai ales de introd
ucerea în facturi a unor costuri legate de cogenerare și de energia verde.
Mai exact, după cum a decis Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) la finele anului trecut, tariful mediu pentru serviciul de transport practicat de Transelectrica a fost majorat cu 12,7%, tariful pentru serviciul de sistem a crescut cu 6,8%, iar tariful pentru serviciile prestate de operatorul comercial participanților la piața angro de energie electrică a urcat cu 23,3%. Totodată, tarifele de distribuție au fost majorate, în medie, cu 5%-7%.

Aceasta în timp ce la facturile de electricitate au fost adăugate certificatele verzi și contribuţiile pentru cogenerare, care au ajuns, în anumite situații, să reprezinte între 10% şi 20% din totalul plătit de consumatorii casnici. Potrivit unei legi adoptate în iulie 2012, valoarea certificatelor se va factura şi evidenţia separat pe factură faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică, pentru toate categoriile de clienţi. Cu alte cuvinte, au fost afectaţi şi consumatorii industriali, cei care folosesc cantităţi mari de electricitate în procesul tehnologic.
Cât despre contribuțiile pentru cogenerare, acestea reprezintă, potrivit ANRE, „sume care sunt colectate şi sunt destinate protejării mediului, fiind direcţionate spre investiţiile în unităţile de producţie a energiei electrice şi termice care consumă mai puţine materii prime şi poluează mai puţin“.
Potrivit unei investigaţii realizate de cotidianul Evenimentul zilei, o bună parte din banii încasați pentru cogenerare ajunge în conturile unor companii energetice de stat, ajutându-le, de fapt, să supraviețuiască.
Pericol pentru economie
Tendința de creștere a prețului uti­lităților este cvasigenerală la nivel european. Potrivit Eurostat, tarifele pentru energia electrică furnizată populației erau, în UE, cu 6,6% mai mari în al doilea semestru al lui 2012 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Scumpirea venea după una similară, cu 6,3%, înregistrată în 2011 față de 2010. Anul trecut, cele mai semnificative majorări ale prețului curentului electric s-au înregistrat cu precădere în jumătatea de sud a continentului: Cipru (+21%), Grecia (+15), Italia (+11%), Irlanda și Portugalia (+10% fiecare), Bulgaria, Spania și Polonia (câte 9% fiecare). La polul opus se situează țări precum Suedia, Ungaria și Finlanda (unde prețul a săzut cu unu până la cinci procente) sau Danemarca și Malta (unde acesta a rămas neschimbat).

Potrivit unui document al Comisiei Europene, în perioada 2005-2012, prețurile electricității în UE au crescut cu 22% pentru consumatorii casnici și cu 38% pentru cei industriali, în timp ce în Statele Unite acestea au crescut cu doar opt procente, ba chiar au scăzut cu patru procente pentru companii.
„Nu trebuie să fii specialist în energie ca să înțelegi că, atunci când unii scad prețurile și alții le cresc, există riscul ca, dacă nu luăm măsuri, să se închidă toate fabricile din România și Europa“, consideră premierul Victor Ponta. Și cabinetul de la Berlin pare să fi înțeles riscurile pe care le reprezintă creșterea rapidă a prețurilor electricității. În februarie, ministrul mediului și cel al economiei din guvernul Merkel au ajuns la un acord potrivit căruia vor fi reduse subvențiile pentru unitățile de producție a energiei „verzi“ existente și viitoare. Măsura ar urma să reducă cu un total de 1,86 miliarde de euro facturile la curent ale germanilor pentru 2014. Reprezentanții asociației producătorilor de enrgie regenerabilă BBE au criticat măsura, spunând că va duce la o scădere a investițiilor în domeniu, și au susținut că auto­ritățile ar fi trebuit mai degrabă să reducă taxa pe energie, care reprezintă circa un sfert din valoarea facturilor.
În alte zone ale UE, însă, scumpirile continuă și în 2013.
La începutul anului, o combinație de factori (creșterea prețului kilowattului, includerea unor costuri suplimentare și schimbarea perioadelor de facturare) a făcut ca distribuitorii bulgari să emită facturi aproape duble față de cele din urmă cu o lună. Faptul a condus la revolte sociale care au provocat, în cele din urmă, demisia guvernului. În ciuda măsurilor luate de autorități pentru a tempera creșterea prețului curentului electric, șefa Comisiei de Reglementare în Energie de la Sofia, Evgenia Haritonova, a declarat recent că noi scumpiri sunt foarte probabile începând cu 1 iulie, ca urmare a creșterii prețului cărbunelui. Însă nu doar bulgarii vor scoate mai mulți bani din buzunar. De exemplu, al doilea mare furnizor de energie din Irlanda de Nord, Airtricity, va crește prețul electricității cu 17,8% de la 1 iulie, conform BBC.
Combustibil de lux
Tot mai scumpe sunt și gazele naturale. Eurostat a calculat că prețul acestora era, la nivelul UE; cu 10,3% mai mare în a doua jumătate a lui 2012 comparativ cu aceeași perioadă din 2011. Aceasta după ce mai crescuse cu 12,6% în anul precedent. Cele mai importante majorări de prețuri s-au înregistrat în estul Uniunii (+21% în Letonia, +18% în Estonia și +18% în Bulgaria), în timp ce în Slovenia s-a înregistrat o scădere de aproape opt procente, iar în Belgia, Danemarca și Slovacia tarifele au rămas aproape neschimbate.
În România, se raportase, în al doilea semestru al lui 2012, o creștere medie a prețului gazelor naturale pentru populație cu 4,4%, sub media continentală, dar și cel mai scăzut tarif din UE (2,7 euro pentru 100 KWh, de aproape trei ori mai mic față de media Uniunii). Însă veștile bune se opresc aici: conform calendarului de liberalizare a prețurilor stabilit în urmă cu câțiva ani, până în octombrie 2018, facturile gazelor naturale ale gospodăriilor autohtone vor crește periodic, urmând să fie cu mai bine de 90% mai mari peste cinci ani și câteva luni.
Însă liberalizarea ar putea afecta mult mai serios companiile. Conform unei declarații recente a omului de afaceri Ioan Niculae, Fondul Monetar Internațional dorește creșterea prețului gazelor naturale din producția internă de la 148 la 382 de dolari până la 1 octombrie 2014. „Înseamnă o creştere de 160%. Noi am încercat să solicităm o perioadă de graţie, le-am arătat că e vorba de zeci de mii de locuri de muncă ce vor dispărea într-o perioadă foarte scurtă de timp, de industrii întregi care se vor închide. Însă nu îi interesează nici influenţa acestei măsuri asupra forței de muncă, nici cea asupra bugetului“, a spus patronul InterAgro în cadrul unui talkshow TV.
Deși deocamdată pare a avea o singură direcție (în sus), prețul energiei devine o problemă tot mai importantă la nivel european. Tot mai mulți politicieni par să înceapă să înțeleagă că acesta are puterea de a dărâma guverne sau de a pune pe butuci o economie oricum gripată. Așa că este foarte posibil să vedem, în următoarea perioadă, din ce în ce mai multe măsuri menite a-l ține în frâu.

Când unii scad prețurile la energie și alții le cresc,
există riscul ca, dacă nu luăm măsuri, să se închidă toate fabricile din România și Europa.
Victor Ponta, premierul României

33%
Cu atât au fost mai mari facturile la electricitate ale românilor în primele luni ale lui 2013 comparativ cu cele din urmă cu un an

CĂLDURĂ tot mai SCUMPĂ
Valoarea facturilor la gaze naturale a crescut anul trecut în marea majoritate a statelor Uniunii Europene (cu precădere în estul UE), media scumpirilor fiind de peste 10%

SĂRACI ȘI FACTURAȚI
Țările mediteraneene au înregistrat, în 2012, cele mai importante scumpiri ale energiei electrice livrate populației. Potrivit statisticilor, cele mai importante creșteri de prețuri în domeniu la nivelul UE au avut loc în Cipru și Grecia