Prin faptul că Guvernul subminează politica monetară a Băncii Naţionale a Ungariei (MNB), împinge ţara într-o criză economică inflaţionistă, a afirmat economistul András Simor, într-un interviu acordat ziarului ungar „Népszava”. Potrivit fostului preşedinte al băncii centrale, Ungaria va putea ajunge la o limită de la care procesele care duc la Huxit nu vor mai fi reversibile.
András Simor: Guvernul Orbán se află pe un drum periculos, ne îndreptăm spre ieşirea din UE
Economia ungară se află într-o situație aproape de criză. Țara a aflat despre această situaţie de la cea mai competentă persoană, guvernatorul Băncii Centrale, György Matolcsy.
„Pentru cei care urmăresc cu atenţie ştirile şi nu se informează doar din mass-media guvernamentală, ci sunt preocupaţi şi de chestiunile economice, nu este o noutate că economia ungară se află într-o situaţie dificilă. Economia mondială şi Europa se îndreaptă spre criză. Acesta este un fapt extern pentru Ungaria, dar există un număr semnificativ de factori datorită cărora ţara se află într-o situaţie mai grea ca oricare dintre ţările vecine. Rădăcinile problemelor noastre trebuie căutate aici, acasă, iar György Matolcsy are dreptate când susţine că acestea sunt legate în primul rând de politica bugetară și monetară, dar și de politica economică în ansamblu într-un sens mai larg.
Ceea ce nu înseamnă că suntem într-o situaţie catastrofală, nu trebuie să vedem falimentul statului, dar politica economică necesită o ajustare radicală atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Competitivitatea şi productivitatea economiei ungare sunt extrem de scăzute în comparație europeană, şi despre acest aspect a vorbit György Matolcsy. Pe de altă parte, echilibrul economiei noastre a slăbit: s-a creat un deficit geamăn foarte puternic, adică deficitul nostru bugetar și balanța de plăți sunt semnificative, şi sunt însoțite de o inflație record în Europa. Situația de echilibru poate fi restabilită într-un timp relativ scurt, în schimb dezavantajul nostru competitiv nu poate fi reglementat, deoarece aceste probleme nu sunt produsul politicii economice din ultimele șase luni, ci din anii trecuți”, a susținut András Simor, conform nepszava.hu
Ce ar trebui să facă Guvernul şi banca centrală pentru restabilirea echilibrului
De asemenea, acesta a fost întrebat ce ar trebui să facă Guvernul şi banca centrală pentru restabilirea echilibrului.
„Corectarea, ajustarea problemelor de echilibru sunt pași dureroși și, prin urmare, nu sunt niciodată populare din punct de vedere politic. De aceea Guvernul încearcă să le evite. Deficitul bugetar poate fi diminuat prin reducerea cheltuielilor sau prin creșterea impozitelor, ceea ce nu va fi, desigur, aplaudat de populaţie. Diminuarea inflaţiei presupune dobânzi mari şi, în general, limitarea cererii, ceea ce au un impact negativ asupra firmelor şi populaţiei. Aceste demersuri pot fi întreprinse, dar se pare că este de maximă importanță pentru Guvern ca ajustarea să nu submineze popularitatea sa. Guvernul se luptă: încearcă să o facă, dar nu o face.
Un exemplu tipic la acest efort depus cu jumătate de inimă este şi faptul că Banca Centrală a Ungariei a majorat în mod nejustificat rata dobânzii de referinţă, deoarece astfel a încercat să restrângă consumul şi să gestioneze dezechilibrul între cerere şi ofertă, ceea ce este una din principalele cauze ale inflaţiei în Ungaria. În schimb, Guvernul încearcă să „apere” o parte a firmelor şi a populaţiei de efectele dăunătoare ale creşterii dobânzilor prin plafonarea preţurilor, prin moratoriu privind plata creditelor şi prin împrumuturi subvenționate. Este o intenție onorabilă, dar astfel Guvernul subminează politica monetară a MNB, ceea ce înseamnă că inflația nu numai că va fi ridicată în Ungaria timp de un an, dar se va dezvolta şi un mediu inflaționist ridicat prelungit”, a completat András Simor.
Criza prelungită va afecta probabil mult mai mult popularitatea Guvernului decât dacă am depăşi această criză timp de un an, susține sursa menționată.
„Este mai bine dacă criza este depăşită relativ repede pentru că astfel presupune mai puține sacrificii sociale. Ceea ce nu înseamnă, totodată, că, pe lângă Guvern, banca centrală nu ar avea o responsabilitate serioasă pentru faptul că inflația a devenit atât de mare. MNB nu a urmat o politică antiinflaționistă, în ultimii 3-4 ani politica monetară a alimentat de-a dreptul creșterile de prețuri. De exemplu, una din cauzele inflației mari este faptul că forintul este teribil de slab, care întărește inflația prin prețul mărfurilor importate”, a spus András Simor.
Acesta a fost întrebat și dacă care au fost celelalte consecințe ale devalorizării continue a forintului.
„Nu există doar o criză pe termen scurt, deoarece economia ungară se confruntă cu probleme grave de competitivitate. A fost foarte interesant în discursul lui Matolcsy când a atras atenția asupra faptului că productivitatea agriculturii ungare este a doua, iar productivitatea întregii economii ungare în general este a patra cea mai slabă din toată Europa. Aceste probleme nu sunt doar consecinţele crizei, ci ale politicii economice, iar unul dintre formatorii importanți ai acestei politici a fost însuşi György Matolcsy. Când guvernatorul Băncii Centrale numește anii 2010 deceniul de aur al economiei ungare, nu pot asocia această afirmație cu faptul că economia ungară este una dintre cele mai puțin eficiente din UE.
Devalorizarea forintului a jucat un rol important în performanța scăzută a economiei ungare, care a depășit 50% în ultimii 10-12 ani. De exemplu: o companie care produce pentru export a primit pentru un euro 260 de forinţi în 2010, iar acum câştigă 410 forinţi. Un astfel de exportator nu trebuie să-și facă griji cu privire la îmbunătățirea competitivității sale, să investească și să producă mai eficient, deoarece profitul său va crește şi fără astfel de preocupări. Din această cauză firmele au devenit mai comode, însă devalorizarea forintului contribuie direct la pierderea competitivităţii, la ceea ce acum este criticat de Matolcsy, în timp ce chiar el este una dintre principalele cauze ale situaţiei în care ne aflăm acum”, a răspuns Simor.
Dobânda de referinţă a Băncii Centrale este de 18%
În prezent, dobânda de referinţă a Băncii Centrale este de 18%.
„Rata dobânzii reflectă nivelul inflației. În 2009, deteriorarea monedei nu a fost mai mare de 5 la sută, iar acum este de peste douăzeci de procente și se preconizează că va crește la 25 la sută. György Matolcsy vorbește despre faptul că în 2023 inflația anuală va fi de 15-18 la sută. În ultimii ani, MNB a subestimat în mod regulat inflația așteptată, în lumina acestui fapt, prognoza de 15-18 la sută pare destul de optimistă.
Cu o inflație atât de mare, o rată a dobânzii de referință de 18 la sută nu este exagerată, indiferent cât de mare este în valoare nominală, dar rata reală a dobânzii este în jur de zero la sută. (…) Inflaţia nu poate fi diminuată fără dureri. Ar fi un vis frumos să spunem că inflația ar putea fi redusă la previziunile Băncii Centrale, adică la 2-4%, fără o recesiune gravă. Acest lucru poate fi realizat doar dacă MNB și Guvernul cooperează, însă Guvernul nu numai că nu împiedică, ci mai degrabă sprijină politica antiinflaționistă a MNB”, a explicat András Simor.
Specialistul a fost întrebat apoi dacă putea fi evitată plafonarea preţurilor la benzină.
„Nu se poate abate fără penalităţi de la prețurile stabilite pe piață ca echilibru între cerere și ofertă. Oamenii consumă şi atunci când nu au neapărat nevoie, iar din acest motiv stocurile se epuizează. S-a dovedit că elementul de politică economică adus din socialism nu funcționează nu numai în economia socialistă, dar nici în economia de piață, așa că plafonul prețului la benzină a trebuit să fie eliminat.
Aceste plafoane de preț au doar un beneficiu politic, deoarece în sens economic, toată lumea le ocolește. Comercianții își recuperează pierderile în detrimentul altor produse. Când plafonul de preț va fi ridicat într-o zi, prețul acestor produse va fi de asemenea majorat și, prin urmare, vom plăti dublu prețul plafonului de preț. Din punct de vedere economic aceste plafoane de preţ produc pagube, dar numai Guvernul ştie ce beneficiu politic are din aceasta”, a spus Simor.
Acesta a fost întrebat cum se raportează premierul Viktor Orban la politica economică și cât de profund înțelege problemele.
„Viktor Orbán a avut o declarație în urmă cu câțiva ani, conform căreia nu-i plac economiștii, el caută politicieni economici. În opinia mea, premierul susține că politica are întotdeauna întâietate asupra economiei. Potrivit premierului, economiștii ar trebui să servească în totdeauna politica cu propunerile lor. Mai simplu spus, pentru Orbán întrebarea nu este dacă economia ungară se îndreaptă către direcția bună, ci aspectul principal este cât de bine își poate maximiza FIDESZ numărul de voturi, în cazul de faţă chiar şi cu prețul stopării dezvoltării economiei ungare.
Orbán este interesat de dezvoltarea economiei ungare atâta timp cât aceasta servește popularitatea partidului său. Singura problemă cu aceasta este că interesele dezvoltării economice nu urmează cicluri politice. Ne confruntăm cu multe probleme ale căror efecte s-ar putea să nu se simtă decât peste un deceniu sau peste zeci de ani. Să ne gândim doar la problema pensiilor sau la efectele schimbărilor climatice. Însă, o chestiune similară este şi competitivitatea pe termen lung a economiei. Pentru Orbán, nu pare important faptu că competitivitatea economiei se erodează pe termen mediu, este suficient dacă azi există locuri de muncă pentru muncitori calificaţi în industria auto. De aceea nu investeşte, de exemplu, în educație”, a răspuns Simor.
Accesarea fondurilor UE nu este doar în interesul eminent al economiei, ci ar trebui să fie scopul politic al premierului, scrie sursa menționată.
„Guvernul şi-a dat seama că fondurile UE sunt deosebit de importante pentru el, nu întâmplător azi au fost adoptate anumite legi, la cererea Uniunii Europene. La suprafaţă pare că Guvernul depune eforturi în acest sens. În acelaşi timp, Guvernul crede că această problemă ar putea fi separată de alte chestiuni din Uniunea Europeană.
Nici nu înţeleg cum cred ei că aceste chestiuni, de exemplu, impozitul minim global sau ajutorul acordat Ucrainei poate fi separat de subvențiile ungare ale UE, atunci când aceiași oameni decid asupra tuturor. Despre Viktor Orbán nu se poate spune că nu are experiență în treburile UE, vom vedea ce se va întâmpla pe 19 decembrie. Indiferent dacă vom avem sau nu acces la fondurile UE, sprijinul UE al Ungariei este foarte instabil. Putem ajunge cu ușurință la o limită când toată lumea va fi atât de săturată de Ungaria încât orice poate fi imaginat”, a mai spus András Simor.
Vine Huxitul?
Totodată, András Simor a fost întrebat și dacă vine Huxitul, ieşirea din Uniunea Europeană.
Să ne amintim cum s-a încheiat statutul de membru al FIDESZ în Partidul Popular European! A durat ani de zile, FIDESZ-ului i s-au oferit nenumărate oportunități, dar până la urmă situația partidului a devenit de nesuportat. Dacă sunt 27 de țări membre, dintre care 26 vor să meargă în aceeași direcție și există o a 27-a ţară care pune obstacole permanent, mai devreme sau mai târziu este eliminată din grup. Mă tem că vom ajungem într-o situaţie în care nu va mai exista cale de întoarcere.
Guvernul se află pe un drum foarte periculos, care nu este încă imposibil de corectat, dar unele dintre dogmele sale trebuie schimbate radical. Ungaria nu poate fi dată afară din UE, dar poate fi revocat dreptul său de vot. Ceea ce este o bombă nucleară, toată lumea încearcă să evite să o folosească. Dar dacă Guvernul sabotează mult funcționarea UE, nu cred că este imposibil ca celelalte state membre să procedeze ca atare. Iar în momentul acesta, îmi este greu să-mi imaginez că Guvernul ungar ar dori să rămână în UE în astfel de circumstanțe”, a cconchis András Simor.
András Simor este un economist în vârstă de 68 de ani. În perioada 2007-2013 a fost preşedintele Băncii Naţionale a Ungariei. De-a lungul carierei sale de decenii a lucrat în bănci comerciale interne și străine, în 1989 a fost fondatorul şi directorul general al Creditanstalt Ertékpapír Rt. (de Valori Mobiliare), iar între 1998 și 2002 a fost președintele Bursei de Valori din Budapesta.
În 1999, a fost numit președinte al Deloitte Ungaria, iar după președinția Băncii Centrale și-a continuat cariera la BERD până în 2019, unde a fost și vicepreședintele acesteia. În prezent, este membru al Consiliului de Supraveghere al Erste Group din Viena.