Creşterea economică mondială continuă, dar pericolele nu s-au încheiat. Ieşirea României din recesiune ar putea fi întârziată de majorarea şomajului şi de creditarea redusă.
Entuziasmul de la începutul anului, când estimările referitoare la creşterea economică a României din 2010 ajungeau şi până la 2%, a cam dispărut. Începutul slab al anului a arătat că până la revenirea economică mai este, iar recuperarea va fi mai lungă decât se preconiza.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit estimarea de creştere din 2010 de la 1,3% la 0,8%, iar agenţia de evaluare Standard&Poor‘s a micşorat-o de la 1% tot la 0,8%. De asemenea, Banca Comercială Română şi ING Bank au redus estimarea de la 1,9% până la 0,9%. Practic, evoluţia din primul trimestru a evidenţiat întârzierea cu care România va urma statele din zona euro în ieşirea din recesiune, întârziere de două sau trei trimestre. „Ținând cont de toate aspectele, inclusiv de sarcina dificilă a Guvernului de a reduce deficitul bugetar la 5,9% (de la 7,2% în 2009), care va avea un impact negativ asupra PIB-ului real, creşterea economică din 2010 s-ar putea situa sub nivelul general estimat“, spune Christian Blaabjerg, Chief Equity Strategist la Saxo Bank.
Primele trei luni continuă, conform estimărilor din prezent, trendul de scădere economică. Aşteptările indică o micşorare a PIB de 0,4% faţă de trimestrul anterior, principalele sectoare deficitare fiind serviciile şi construcţiile. Producţia industrială a urcat în februarie cu 1,4% faţă de acceaşi lună a anului trecut, conform ultimelor date INS disponibile, însă creşterea a fost mai mică decât în ianuarie, când s-a ridicat la 2,5%. De altfel, majorarea producţiei s-a bazat pe aprecierea puternică a producţiei de energie electrică, termică şi gaze, de 13,1%, stimulată de vremea deosebit de rece din iarnă.
Exporturile, componenta PIB care ar trebui să susţină cel mai mult creşterea economică, au urcat în februarie cu 23% faţă de anul trecut, iar în primele două luni, valoarea exporturilor a ajuns la 4,8 miliarde euro, cu 21,8% mai mare decât în ianuarie-februarie 2009. Importurile s-au ridicat la 5,9 miliarde euro, în creştere cu doar 6,2%.
Speranţe slabe pentru ajutor extern
„Consumul intern nu va putea sprijini redresarea economică în condiţiile creşterii ratei şomajului şi a unei majorări nesemnificative a creditării“, spune Christian Blaabjerg. Însă nici cererea pentru exporturile româneşti nu se simte foarte bine. Statele dezvoltate continuă să înregistreze creştere economică, însă ritmul este lent. „Economia globală pare să îşi revină, dar este bine să ne reamintim că mare parte din creştere e bazată pe consumul generat de autorităţi şi de programele de stimulare dezvoltate de stat“, spune şi David Karsbol, Chief Economist, în prognoza Saxo Bank despre evoluţia economiei globale din trimestrul al doilea. În zona euro, după o creştere estimată la 0,8% în primele trei luni, al doilea trimestru ar trebuie să consemneze un avans de 1,4%. Se precizează însă că „zona euro se zbate din cauza cererii interne, mai ales a statelor măcinate de datorii, iar reducerile bugetare vor împiedica creşterea în aceste ţări.“ De asemenea, nivelul şomajului e prognozat să ajungă la 10,1%, chiar mai mare decât estimările pentru România, de 9,1%. FMI este însă mult mai optimist, majorând estimarea referitoare la rata de creştere a economiei mondiale la cel puţin 4%. Iar pe cea a României din 2011 a urcat-o până la 5,1%, fără a preciza însă care vor fi bazele revenirii.
Mare parte din creşterea economică globală se bazează pe consumul guvernamental şi pe programele de stimulare generate de autorităţi.
David Karsbol, Chief Economist, Saxo Bank
Revizuire în scădere
1% este procentul maxim de creştere a PIB estimat de analiştii bancari şi financiari pentru acest an, procent revizuit în scădere după evoluţia din primul trimestru.
