Produsul intern brut a crescut două trimestre consecutiv, arată datele Institutului Național de Statistică. Tehnic, recesiunea s-a încheiat după mai bine de doi ani, iar semnele revenirii, deși timide, sunt palpabile. Un val de optimism circulă în ultima vreme prin România, atingându-i mai ales pe oficiali.
Președintele Traian Băsescu, de pildă, a spus zilele trecute, în cadrul unei reuniuni pe teme economice, că se așteaptă la o creștere a PIB mai mare decât prognoza oficială de 1,5%. „Sunt mai optimist decât prognozele, dar rămâne să vedem“, a declarat el.
Totuși, spun alte voci, nu e cazul să ne grăbim cu bucuria. Există destule sectoare care sunt încă pe minus, iar fracțiunile de procent cu care s-a majorat PIB-ul în ultimele șase luni pot fi date oricând peste cap de evenimente aflate în afara controlului nostru, cum ar fi capriciile vremii, care ar putea duce agricultura pe minus, ori creșterea prețului petrolului. Nici prețurile alimentelor nu au fost tocmai prietenoase în ultima vreme. După ce au adus o rată a inflației record pentru ultimii ani, acestea amenință să crească în continuare pe plan internațional, afectând, astfel, și consumul privat autohton.
Criza stă la pândă dincolo de graniță
Nu în ultimul rând, problemele de peste hotare, de la războiul din Libia la tensiunile din alte state arabe, cum ar fi Siria, ori potențiala creștere a amenințării teroriste pe plan internațional, ar putea avea și ele un impact asupra încrederii investitorilor și consumatorilor în piața românească. Iar riscurile nu se opresc aici: tensiunile din Portugalia ori din Grecia rămân motive serioase de îngrijorare.
Astfel, joia trecută s-a anunțat că rata șomajului în Portugalia a ajuns la 12,4% în primul trimestru, cel mai mare nivel atins în ultimii 30 de ani. Indicatorul a crescut cu aproape două puncte procentuale față de perioada similară a lui 2010. Cât despre Grecia, liderul grupului miniştrilor de finanţe din zona euro, Jean-Claude Juncker, nu a exclus săptămâna trecută un nou ajutor financiar destinat Greciei. Cum e greu de crezut că se va întâmpla vreo minune care să rezolve peste noapte situația celor două țări, acestea pot contribui oricând la nașterea unor noi furtuni economice regionale. Din care România are șanse foarte mici să iasă neatinsă.

Creșterea PIB, între plus și minus

Atenție la consumul privat!
„Datele statistice reflectă faptul că România se încadrează în trendul european de revenire a economiei. Semnalul pe care îl dă ţara noastră permite reluarea încrederii şi, sperăm noi, a investiţiilor directe în sectoarele importante pentru economie“, a declarat pentru Agerpres preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham România), Alexandra­ Gătej (foto). Aceasta a subliniat că nu trebuie neglijată „atitudinea precaută a populaţiei privind consumul“. Ea a mai spus că este momentul ca România să recurgă la un nou model de creştere economică, bazat pe producţia industrială, pe exporturi, pe inovare, pe valoare adăugată, pentru a-şi asigura competitivitatea la nivel global.
Investitorii așteaptă
Directorul general al Bursei de Valori București (BVB), Valentin Ionescu, crede că piața de capital a funcționat ca un adevărat barometru al economiei în primele trei luni, când creșterea cotațiilor a semnalat că PIB-ul rămâne pe plus. „Acum, turația s-a mai redus, foarte probabil pentru că investitorii vor să vadă o confirmare a tendinței. Și în 2010 am avut două trimestre pe plus, ce-i drept nu consecutive, dar anul s-a terminat pe minus“, explică el. Ionescu spune că e important că majorarea produsului intern brut se bazează mult pe industrie. Dacă și consumul ar crește, PIB-ul ar trebui să rămână pe plus până la finalul anului, ceea ce va face ca investitorii să fie mai activi pe BVB“, afirmă acesta.
Creștere cu ajutor extern
Omul de afaceri Florin Andronescu, cunoscut pentru investițiile făcute în decursul anilor în Flanco, Sanador ori Credisson, nu se arată tocmai încrezător în revenirea economiei autohtone. „Până când nu ne vom desprinde de obiceiurile și mentalitățile socialiste, etatiste și egalitariste, până când vom pune solidaritatea înainte contributivității, nu vom fi un stat sănătos. Economia și actorii ei trebuie lăsați să se manifeste liber“, spune antreprenorul. El crede că majorarea PIB din ultimele două trimestre este punctuală și oportunistă. „Am crescut bazându-ne pe economiile altor țări, unde am exportat. Pe plan intern, consumul pare, din păcate, încă înghețat“, arată acesta.
Scade turația?
Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru (foto), crede că începem să avem unele probleme în ceea ce privește principalele motoare ale creşterii. În cadrul unei conferinţă pe teme economice, acesta a spus că este îngrijorat de scăderile înregistrate de dinamica exporturilor şi a producţiei industriale. „Am fost forţaţi cumva, prin TVA şi altele, să mergem spre export. A fost un marş forţat. Începem să gâfâim şi avem probleme“, a afirmat Pogonaru. El a subliniat, totuși, că rapoartele analiştilor străini privind România sunt pline de optimism, după ce autorităţile au luat, anul trecut, măsuri de austeritate care au asigurat echilibrul financiar. Atenție, însă: acest context este favorabil atacurilor speculative asupra leului.

Ghizdeanu, CNP: „Este posibilă o creștere economică de peste 1,5% în 2011“

Capital: Spuneați recent că este posibil ca instituția pe care o conduceți să majoreze proiecția privind creșterea economică din acest an, de la 1,5% la 2%.
Ion Ghizdeanu: Având în vedere rezultatele bune înregistrate de economie în primul trimestru (puțin peste așteptările noastre, aș spune), luăm în calcul o astfel de decizie. Din analizele făcute a reieșit că există o mare probabilitate ca majorarea PIB în 2011 să fie de peste 1,5%. Totuși, având în vedere că nu dispunem încă de datele detaliate privind evoluția economică pe sectoare în primele trei luni și că acestea vor fi accesibile în jur de 8 iunie, nu credem că vom modifica imediat estimarea de creștere economică. Cu alte cuvinte, prognoza oficială de primăvară, care trebuie să fie dată publicității în aceste zile, va indica, cel mai probabil, tot +1,5% în dreptul evoluției PIB pe 2011. Urmează ca rectificarea prognozei să aibă loc ceva mai târziu.

Capital: Totuși, când afirmați că sunt foarte mari șansele ca prognoza să fie rectificată în sens pozitiv, vă bazați, desigur, pe unele date.
Ion Ghizdeanu: Bineînțeles că știm că, de exemplu, industria a crescut cu 10% ori că în construcții a avut loc o reducere a declinului. Este dificil, însă, să facem toate evaluările fără informații complete, mai ales fără cele privind investițiile și consumul.

Capital: Cum credeți că vor evolua în 2011 principalele sectoare ale economiei?
Ion Ghizdeanu: Din fericire, avem două certitudini. În primul rând, industria rămâne pe plus, chiar dacă e posibil ca rata de creștere să se mai tempereze puțin. În al doilea rând, o bună parte din servicii (turismul, hotelurile și restaurantele, comunicațiile) va avea o evoluție mai bună decât cea de anul trecut, care va compensa foarte mult din ușoara scădere înregistrată în comerț. În ceea ce privește agricultura, aceasta are o pondere mică în trimestrul întâi, însă contează destul de mult în trimestrul al treilea și, în mai mică măsură, în trimestrele doi și patru. Până în prezent, condițiile climatice au fost în general favorabile, ceea ce ne face să sperăm la un rezultat bun și în acest sector. Nu aș vrea să închei fără să pomenesc de sectorul imobiliar, care a dat semne de revenire ușoară în primele trei luni și pe care sperăm să-l vedem pe plus începând din trimestrul al doilea.

Capital: Care sunt principalele amenințări la adresa creșterii economice din 2011?
Ion Ghizdeanu: Pe plan intern, agricultura rămâne sectorul care poate da peste cap, atât în sens negativ, cât și în direcție pozitivă, prognozele economice. Deși are o pondere mică în PIB, când vorbim de creșteri subunitare de la trimestru la trimestru, un an agricol bun sau un sezon în care recolta a fost compromisă din cauza vremii neprielnice pot face diferența între minus și plus. Sperăm ca, treptat, procesarea produselor agricole să capete o pondere mai mare, astfel încât să avem și valoare adăugată mai mare și o mai mică dependență de factorii climatici.

Capital: Bănuim că sunt luate în calcul și riscurile externe pentru economia autohtonă.
Ion Ghizdeanu: Bineînțeles că ne uităm cu atenție și la ce se întâmplă peste hotare, mai ales că unele evenimente au loc în imediata apropiere a României. Cel mai mult ne temem, în 2011, de o creștere a ratei inflației, ca urmare a unor eventuale creșteri ale prețurilor la petrol și alimente pe plan mondial. Asta ar duce, evident, la o scădere a consumului și la reduceri ale cifrelor de afaceri pentru companiile din domeniile respective. În același timp, incertitudinile din celelalte state europene, mai ales în cadrul zonei euro, ne fac și ele să privim cu prudență evoluția pe ansamblu în acest an.

PE CE SE BAZEAZĂ AVANSUL

După ce au fost date publicității veștile privind estimarea evoluției PIB în primul trimestru, președintele Institutului Național de Statistică, Vergil Voineagu, a arătat că, deși nu există încă datele finale pe componente ale produsului intern brut, creșterea din primele trei luni ale acestui an s-a bazat cu precădere pe evoluția pozitivă înregistrată în sectorul industrial. În plus, a arătat el într-o declarație dată unui cotidian financiar, serviciile au înregistrat în perioada respectivă o creștere foarte ușoară, agricultura şi construcţiile, o scădere nesemnificativă faţă de trimestrul anterior, iar impozitele nete au fost pe plus. Ceea ce a dus ca, pe ansamblu, PIB să crească cu 0,6% față de trimestrul IV 2010 și cu 0,3% față de trimestrul I 2010.