Într-o discuție relaxată, vara, într-o sâmbătă dimineață, cu câțiva cunoscuți strânși în biroul său din  Șantierul Naval Constanța, omul de afaceri Gheorghe Bosânceanu încerca să dea sfaturi de business unui mic întreprinzător.  Acesta se confrunta cu lipsa lichidităților din cauza noilor condiții de piață ce impun termene de plată foarte lungi pentru serviciile prestate sau mărfurile furnizate. „Ca să reziști acum în piață, trebuie să ai un anumit grad de capitalizare al firmei și toate cheltuielile asigurate din bani proprii pentru următoarele șase luni. Înainte, puteai porni la drum cu cheltuielile acoperite doar pentru o lună.  Dacă nu ai acești bani, nu prea văd soluții:  la bancă! Dar creditele se dau greu și sunt scumpe. Dacă nu, poți apela la un credit furnizor. Știi ce e aia un credit furnizor?“, a spus Bosânceanu.
Da, la 32 de ani, Andrei învățase că un credit furnizor în limbajul afacerilor nu mai însemna un împrumut bancar, ci un agreement cu propriul partener de afaceri, agreement care îi permitea să plătească marfa achiziționată la circa trei-patru luni mai târziu decât i-o livrase acesta. Limbajul nu a fost acesta dintotdeauna; el s-a schimbat odată cu apariția crizei financiare, în 2008, moment din care firmele și economiile merg mai mult prost decât bine.

De ce nu mai cresc IMM-urile?
Micii întreprinzători au fost și rămân coloana vertebrală a oricărei economii. În Uniunea Europeană, media contribuției IMM-urilor la formarea PIB-ului se situează între 50% și 82%. În România, acest raport este de 70%, iar 60% din forța de muncă angajată din țară aparține acestui sector.
Totalul impozitelor, taxelor și al CAS-urilor plătite către bugetul de stat în 2011 a fost de 25,5 miliarde de euro.  Și totuși, cel mai dinamic sector o duce cel mai prost de la începutul crizei financiare și până în prezent. 
În scopul identificării celor mai bune soluţii de sprijin pentru IMM-uri, statele membre UE au sintetizat principalele probleme cu care se confruntă în prezent sectorul IMM: întârzierile la plată, în condiţii de reducere a vânzărilor şi, implicit, epuizarea capitalului de lucru; creşterea ratei de insolvenţă a IMM-urilor; dificultatea IMM-urilor de a accesa credite şi alte tipuri de finanţări; fiscalitatea, dubla impozitare în cazul României (impozit pe profit, impozit pe divident etc.).
Într-adevăr, din 2008 și până în prezent, peste 100.000 de IMM-uri au dispărut. După cum declară Arin Stănescu, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, „din 2010 încoace, în fiecare an, pe rolul instanțelor de judecată merg câte 30-34.000 de dosare, din care 10.000-12.000 sunt radieri solicitate de Registrul Comerțului, iar circa 20.000 sunt noi cazuri de insolvență solicitate de firme“. Dintre toate însă, finanțarea, inclusiv accesarea fondurilor europene, rămâne printre cele mai mari probleme ale sectorului IMM.

La bancă, doar 28% din firme sunt eligibile
Lipsa unei culturi antreprenoriale adecvate împiedică dezvoltarea unui dialog între managerii firmelor mici şi bancheri, motiv pentru care doar 14% dintre IMM-uri se finanţează de la bănci. Peste 65% iau bani de la rude, prieteni sau alte persoane fizice sau juridice.
Preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), Aurel Şaramet, este de părere că managerii locali comunică foarte greu cu banca. „Doar o mică parte din cele 500.000 de IMM înregistrate ca atare au o cifră de afaceri decentă, adică peste 1,5 milioane de euro. În aceste condiţii, piaţa nu este atât de adâncă cum ar arăta statisticile potrivit cărora peste 90% dintre firmele din România sunt IMM-uri“. Majoritatea IMM sunt, de fapt, microîntreprinderi, iar cele eligibile pentru finanțare sunt doar 17.000-18.000.
Totuși, soluții trebuie să existe și pentru cei care demarează o afacere, și pentru cei care au ajuns în perioada de creștere și de dezvoltare a ei. De aceea, revista Capital și-a propus să demareze o campanie prin care să informeze și să găsească soluții posibile pentru cele patru categorii de probleme identificate. _

"Criza a demonstrat că sectorul IMM, cel care poate contribui esențial la redresarea economiei în ansamblul ei, a fost cel mai puternic afectat". Florin Bănățeanu, director fonduri europene, KPMG

91 de miliarde de euro reprezintă contribuția IMM-urilor la formarea PIB-ului României, în condițiile unui PIB estimat pe 2011 la 130 miliarde euro