În ultimul editorial pe care l-a scris şi care a fost publicat de Reuters, George Soros a afirmat în treacăt că Angela Merkel se îndreaptă într-o direcţie greşită atunci când cere o recapitalizare a băncilor franceze.

Nu ar fi prima dată când Soros face declaraţii mai mult sau mai puţin acide faţă de măsurile şi deciziile venite din zona Germaniei.

Nu mai devreme de luna august a acestui an, Soros spunea că "reticenţele Germaniei (pentru a veni în sprijinul unei ţări în dificultate din zona euro) au condus la agravarea crizei Greciei şi au determinat o contagiune care s-a transformat într-o criză existenţială pentru Europa". Declaraţia era făcută chiar pentru o publicaţie germană, iar mesajul ei este unul cât se poate de clar: Germania este de vină că nu a pus banii pe masă mai repede.

Cu un an în urmă, în luna iunie, Soros a făcut poate cea mai acidă declaraţie privind Germania, făcută tot pentru o publicaţie germană.

Politica Germaniei este un pericol pentru Europa, ar putea distruge proiectul european. Nu pot exclude colapsul monedei euro", a afirmat Soros.

"Chiar acum germanii îi trag pe vecinii lor în deflaţie, care ameninţă o lungă fază de stagnare. Şi acesta duce la naţionalism, tulburări sociale şi xenofobie. Însăşi democraţia este în pericol’, a subliniat Soros în interviul acordat publicaţiei germane Die Zeit.

El a adăugat: ‘Germania este izolată pe plan mondial…De ce nu permit ei creşterea salariilor? Aceasta ar ajuta la creşterea economică a altor state din Uniunea Europeană".

Ce se întâmplase de fapt? Nemţii nu doreau altceva decât să încerce să facă nişte economii şi au anunţat un plan de austeritate prin care Berlinul ar urma să realizeze economii în valoare de 85 miliarde de euro până în 2014, prin concedieri şi reduceri ale ajutoarelor sociale. Până în 2013 guvernul german spera anul trecut să reducă deficitul bugetar la limita de trei la sută fixată de Uniunea Europeană. Practic, Germania dorea să revină la normalitate şi în limitele prevăzute de Tratatul de la Lisabona.

Motivul aversiunii faţă de nemţi

Există două ipoteze în ceea ce priveşte aversiunea lui Soros faţă de Germania.

Omul de afaceri de origine maghiară provine dintr-o familie de evrei relativi înstăriţi care a fost nevoită să treacă prin încercările cumplite ale regimului nazist german.

"Viața familiei mele, situată undeva la clasa mijlocie, a fost întreruptă de ocupația germană. A trebuit să ne părăsim casa și să adoptăm identități false", spune Soros, care arată că "pentru mine ca evreu, lucrurile au stat diferit, pentru că am făcut mereu parte din rândul minorității și am văzut cealaltă față a monedei în orice problemă".

O a doua ipoteză este că Soros chiar are dreptate: nemţii nu au luat până acum nicio decizie clară cu privire la ce vor să facă mai departe pentru rezolvarea crizei. Cel mai concret exemplu în acest sens este şi cel mai recent.

Guvernul de la Berlin anunţa că nu exclude posibilitatea amânării summitului UE prevăzut să se desfăşoare pe 23 octombrie şi care era  destinat găsirii de soluţii pentru rezolvarea crizei datoriilor din zona euro, informau joia trecută două ziare germane preluate de AFP.

Anunţul posibilei amânări a summitului a determinat scăderea monedei euro în raport cu dolarul american şi scăderea indicelui Dax al Bursei de la Frankfurt.