Deținuții politici și criminalii din Germania, victimele muncii forțate

Deținuții politici și criminalii din Germania, în perioada Războiului Rece, au fost victimele muncii forțate, producând mobilier pentru cunoscutul retailer suedez IKEA.

Recent, compania a anunțat că va plăti despăgubiri în valoare de 6 milioane de dolari către un fond guvernamental destinat compensării victimelor muncii forțate sub dictatura comunistă din Germania. Această decizie vine în urma unei investigații interne demarate de IKEA, ca răspuns la informațiile care au ieșit la iveală acum un deceniu, grație jurnalismului din Suedia și Germania, scrie CNN.

Investigația realizată de auditorii Ernst & Young a scos la lumină faptul că prizonierii erau utilizați pentru a suplimenta forța de muncă începând cu anul 1970, în contextul în care Germania de Est a fost sub ocupația sovietică din 1949 până în 1990.

Republica Democrată Germană, statul comunist, a forțat zeci de mii de prizonieri să muncească, iar forța de muncă ieftină rezultată a atras interesul multor companii occidentale, care au recurs la „recrutarea” acestor muncitori.

Opozanții regimului comunist din Germania de Est erau adesea închiși, poliția Stasi având rolul de a supraveghea aproape fiecare aspect al vieții cotidiene a cetățenilor. Astfel, nu este surprinzător că implicarea IKEA în această practică a generat controverse și a necesitat o reacție din partea companiei.

IKEA a anunțat că va contribui cu 6 milioane de dolari la fondul guvernamental

Într-un comunicat oficial, IKEA a anunțat că va contribui cu 6 milioane de dolari la fondul guvernamental, care a fost propus de guvernul de coaliție german în 2021, destinat să ajute victimele muncii forțate. Parlamentul german va vota înființarea acestuia în următoarele săptămâni, deși acest demers este perceput ca o formalitate.

Walter Kadner, CEO și director de sustenabilitate la IKEA Germania, a declarat pentru CNN: „Regretăm profund că produsele pentru IKEA au fost produse și de prizonierii politici din RDG. De când a devenit cunoscut, IKEA a lucrat constant pentru a clarifica situația.”

Reacția IKEA a fost bine primită de organizațiile care reprezintă victimele regimului comunist. Dieter Dombrowski, președintele Uniunii Asociațiilor Victimelor Dictaturii Comuniste (UOGK), a numit gestul companiei drept unul revoluționar și a exprimat speranța că alte firme vor urma exemplul IKEA. El a subliniat că după ce s-a aflat despre implicarea companiei în muncă forțată, IKEA a acceptat să discute deschis despre situație și a fost deschisă să se întâlnească cu victimele, ceea ce a fost perceput ca un pas important spre reconciliere.

Fostul președinte al UOKG, Rainer Wagner, a afirmat încă din 2012 că „IKEA este abia vârful aisbergului” al companiilor care au profitat de munca forțată a deținuților, subliniind astfel amploarea problemei și nevoia de responsabilitate din partea corporațiilor. Această situație pune accent pe necesitatea unei transparențe sporite și a unei responsabilități etice în afaceri, mai ales în privința istoriei complicate a anumitor organizații.