Care sunt pașii procedurali care urmează după ce a fost inițiat demersul de suspendare al lui Klaus Iohannis?
Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a explicat care sunt pașii procedurali care urmează după ce parlamentarii partidelor suveraniste și cei de la USR au inițiat demersul de suspendare a președintelui României, Klaus Iohannis.
Această cerere are toate semnăturile necesare. Cel mai probabil, săptămâna viitoare, va fi organizată o ședință a biroului comun al celor două camere. Dacă se constată că sunt îndeplinite condițiile pentru convocarea plenului reunit, cererea va ajunge pe ordinea de zi. De aici, lucrurile pot merge în două direcții: fie se va înființa o comisie care să analizeze acuzațiile aduse, fie cererea va fi trimisă Curții Constituționale a României (CCR) pentru un punct de vedere consultativ.
Indiferent de variantă, se va întocmi un raport, care va fi supus dezbaterii într-o ședință ulterioară, unde se va vota dacă se declanșează sau nu procedura de organizare a referendumului pentru suspendare. Asta este partea instituțională a procesului, a explicat liderul liberalilor.
Precedentele două încercări de suspendare nu au ajuns în acest punct pentru că nu au respectat condițiile necesare. Prima cerere a fost depusă mai întâi la una dintre camere și abia apoi la cealaltă, iar a doua nu a strâns suficiente semnături. Deși inițial avea numărul minim necesar, doi dintre semnatari s-au retras, ceea ce a făcut ca demersul să nu mai poată continua.
„Această cerere are toate semnăturile şi cred că săptămâna viitoare va fi organizat, conform procedurii, un Birou comun al celor două Camere, care, constatând că sunt respectate condiţiile de convocare a plenului reunit, această cerere va ajunge pe ordinea de zi.
Aici sunt două direcţii: sau se va face o comisie care va verifica acuzele care se aduc, sau se va recurge la varianta prevederii constituţionale de a se trimite Curţii pentru un punct de vedere care este consultativ, iar şi într-o variantă şi într-alta va fi un raport, un punct de vedere, care apoi, într-o şedinţă ulterioară, va fi pus în dezbatere şi, deci, se va da un vot dacă, într-adevăr, se declanşează procedura de organizare a referendumului sau nu se declanşează.
Asta este partea instituţională”, a explicat Bolojan într-o intervenție TV.
Ce se va întâmpla dacă cererea va trece de votul Parlamentului?
Dacă această cerere de suspendare a președintelui României ar trece de votul Parlamentului, referendumul pentru suspendare s-ar suprapune exact cu perioada campaniei pentru alegerile prezidențiale.
În cazul în care referendumul ar fi validat, ar trebui organizate alegeri prezidențiale ca urmare a acestui rezultat, însă acestea ar avea loc abia după datele deja stabilite în calendarul electoral, adică după 4 mai și 18 mai. Prin urmare, din punct de vedere instituțional, situația ar fi un nonsens.
„Dacă acel referendum ar trece, gândiţi-vă că, practic, ar trebui organizate alegeri prezidenţiale ca un efect al trecerii referendumului după data stabilită în calendarul electoral, deci după data de 4 mai şi de 18 mai.
Prin urmare, este un nonsens instituţional şi aici nu se pune problema să aperi un om, pe domnul Iohannis, nu se pune această problemă.
Dar cred că dacă gândeşti instituţional îţi dai seama că este un nonsens şi, pur şi simplu, dacă aperi, aperi o stabilitate instituţională a ţării noastre”, a explicat Ilie Bolojan.
Suspendarea lui Klaus Iohannis, un joc politic
Toate demersurile din Parlament privind suspendarea președintelui României nu sunt altceva decât un joc politic.
„Partidele care fac această chestiune, ce doresc de fapt? Ştiind că preşedintele este la final de mandat – deci are o imagine publică după 10 ani, toţi preşedinţii României când au terminat mandatele nu au mai fost în vârf de formă, ci cu o cotă de încredere scăzută, aceasta este realitatea, şi atunci e foarte uşor să te urci pe un val din ăsta de tip popular, să-l critici – caută să-şi mobilizeze electoratele şi să se pregătească pentru a ţine electoratul în priză pentru alegerile prezidenţiale din 4 şi 18 mai.
Deci este practic un joc politic, dar orice joc politic are limitele lui cât timp, echilibrele ţării noastre sunt menţinute şi o stabilitate instituţională este asigurată. Gândiţi-vă că preşedintele Iohannis în oricare din situaţii mai are, nu ştiu, maxim 100 de zile de mandat deci nu influenţează sub nicio formă lucrurile care se întâmplă”, a explicat el.
Dacă nu există o colaborare civilizată între Executiv și președintele țării, este doar o chestiune de timp până când situația va degenera într-o criză de instabilitate. Aavând în vedere contextul dificil în care se află România, lipsa unei astfel de colaborări ar putea duce chiar la haos, a avertizat Ilie Bolojan.
Crin Antonescu a fost ales pe baza lecțiilor învățate în 2024
Decizia coaliției de guvernare de a-l susține pe Crin Antonescu drept candidat unic a fost luată pe baza lecțiilor învățate anul trecut. În plus, într-o coaliție de guvernare, mai mulți candidați ar însemna competiție internă, ceea ce s-ar traduce prin tensiuni între partidele politice și instabilitate politică.
Crin Antonescu este un politician cu experiență, care înțelege regulile sistemului politic și știe cum să colaboreze cu lumea politică. El înțelege foarte bine această realitate și are capacitatea de a reprezenta România cu demnitate, inclusiv pe plan extern.
„Domnul Crin Antonescu este un candidat cu experienţă, care cunoaşte regulile sistemului politic şi care are capacitatea să lucreze cu lumea politică pentru că altfel, dacă nu va fi o colaborare civilizată între guvernare şi preşedinte, este doar o problemă de timp până vom intra într-o zonă de instabilitate şi, dată fiind situaţia dificilă în care ne găsim, într-o zonă efectiv de haos.
Domnul Antonescu ştie aceste lucruri şi sunt convins că are capacitatea să reprezinte cu demnitate România inclusiv în relaţiile externe şi decizia coaliţiei de a-l susţine pe dânsul în calitate de candidat cred că vine şi după lecţiile pe care ni le-am însuşit anul trecut: un număr mare de candidaţi fragmentează voturile şi nu mai ai niciun fel de predictibilitate vizavi de cine în turul al doilea, iar dacă eşti într-o coaliţie de guvernare, conform aritmeticii pe care ne-au dat-o românii, asta înseamnă că având mai mulţi candidaţi conflictele şi competiţia dintre ei se transferă între partide, ceea ce înseamnă instabilitate în coaliţia de Guvernare.
Am văzut ce s-a întâmplat anul trecut, iar România nu îşi mai permite această situaţie”, a precizat liderul liberalilor.
