Ilie Bolojan nu va face majoritate cu AUR, dacă va deveni premier al României
Ilie Bolojan crede că, în urma votului de duminică, este foarte probabil să rezulte un Parlament destul de fragmentat, conform tendințelor din primul tur al alegerilor prezidențiale. Din punctul lui de vedere, pentru o direcție proeuropeană și de modernizare a României, nu se poate concepe formarea unei majorități alături de AUR.
Dezamăgirile, nerespectarea promisiunilor și angajamentelor partidelor politice care au guvernat România în ultimii 20 de ani au generat tendința oamenilor de a vota împotriva sistemului, exprimând astfel un vot de protest. Partidele politice care au rolul de a ghida România pe un drum corect au o responsabilitate majoră, inclusiv în zilele rămase până la alegerile parlamentare.
Potrivit lui, atacurile reciproce între partidele politice nu sunt benefice deoarece nu fac decât să confirme percepțiile negative ale electoratului. El a îndemnat partidele politice să se concentreze pe prezentarea unor soluții pentru problemele reale ale României și să reflecteze asupra modului în care pot forma o majoritate funcțională care să realizeze reforme și să creeze condiții pentru dezvoltare.
„Cu siguranţă, după votul de duminică, va ieşi un Parlament care, foarte probabil, va fi destul de fracturat, aşa cum arată şi votul din primul tur şi este evident că pentru o direcţie normală proeuropeană a României, o direcţie de modernizare, nu e de gândit că vom face o majoritate cu AUR, de exemplu, care este unul dintre partidele care cu siguranţă vor intra în Parlament. Lumea politică, care a administrat până acum România, în aceşti 20 de ani, are o responsabilitate majoră în acest vot al românilor.
Pentru că în condiţiile în care dezamăgeşti, promiţi, nu îţi respecţi angajamentele, vă daţi seama că oamenii au tendinţa să voteze împotrivă, un vot de protest. Şi atunci va fi o responsabilitate foarte mare pentru partidele politice care au responsabilitatea să ducă România în direcţia bună, să aibă, inclusiv în această perioadă de câteva zile, un comportament în care a se înjura pe ele unele pe altele, nu aduce nimic, nu face decât să confirme părerile celorlalţi.
Să vină fiecare cu soluţii, cum văd ei rezolvarea problemelor reale ale României şi după aceste alegeri, funcţie de votul pe care fiecare le va primi, să gândească o majoritate care să funcţioneze pentru România, să facă reforme, să creeze condiţii pentru dezvoltare. După toate lucrurile care s-au întâmplat, cred că putem avea un Parlament pulverizat, dacă în aceşti ani a fost un câştig, a fost că am avut o stabilitate iar cazul Bulgariei nu este de recomandat şi sper ca România să nu ajungă acolo”, a zis el, marți, în cadrul unui interviu acordat pentru Digi24.
PNL și PSD sunt nevoite să asigure funcționarea țării
PNL și PSD vor trebui, cel mai probabil, să învețe să colaboreze între ele, chiar dacă, în perioada electorală, competiția dintre ele este intensă. PNL și PSD sunt, acum, nevoite să asigure funcționarea țării. Dacă USR critică PNL în această perioadă, dar intenționează ulterior să alinieze toate forțele în sprijinul unui candidat precum Elena Lasconi, acest lucru arată o lipsă de coerență în strategia electorală, care îi poate deruta pe cetățenii români.
Ilie Bolojan a atras atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă fragmentarea forțelor pro-modernizare, lucru care a condus la rezultate riscante, cum ar fi situația incertă din primul tur, unde numărătoarea voturilor s-a desfășurat până în ultima clipă.
El a criticat lipsa de implicare a partidelor politice în formarea unor echipe puternice și promovarea unor candidați credibili și notorii, ceea ce a dus la imposibilitatea oricărui partid politic de a prezenta un candidat care să depășească 25% din voturi. Este o premieră în România ca la alegerile prezidențiale să nu existe un challenger clar sau un candidat cu un avans semnificativ.
În opinia sa, clasa politică poartă o mare responsabilitate pentru scăderea calității guvernării, pentru nerespectarea promisiunilor făcute românilor și pentru pierderea încrederii cetățenilor. Această dezamăgire generalizată se reflectă inevitabil în tendința electoratului de a vota împotrivă.
„Partidele politice vor trebui să se obişnuiască, foarte probabil, să lucreze unele cu altele, dacă vor sta, să spunem, alături, cum este cazul PNL şi PSD care trebuie să asigure funcţionarea ţării, pentru că avem alegeri duminică şi săptămâna următoare, dar vor fi foarte contondenţi în alegeri.
Dacă USR atacă PNL în această perioadă, dar se doreşte ca în turul doi să existe o aliniere a tuturor forţelor pentru doamna Lasconi, înseamnă că nu înţelegem ce vrem. Şi oamenii nu mai înţeleg, fiecare are nişte valori, nişte proiecte de făcut. Dacă nu va exista o trezire la realitate… vă rog să vă gândiţi că lucrurile puteau să arate foarte rău. Inclusiv fragmentarea votului din primul tur, ne-a dus la o numărătoare până în ultima clipă. Putea să fie altfel.
Deci fracturarea acestor forţe pro-modernizare a însemnat un rezultat foarte riscant. Lipsa partidelor de a-şi crea echipe puternice în care să îşi promoveze candidaţi care să aibă credibilitate şi notorietate ne-a dus în situaţia ca niciun partid să nu aibă o persoană care să depăşească 25 la sută.
Niciodată nu s-a întâmplat în România ca la alegerile prezidenţiale să nu fie un challenger şi cineva care să aibă un vot detaşat. Lumea politică are o mare responsabilitate pentru scăderea calităţii, pentru faptul că nu a făcut ce le-a promis românilor şi pentru scăderea de credibilitate. Şi atunci efectul este clar: votul împotrivă”, a punctat liberalul.
