Ilie Bolojan, președintele Senatului, impune măsuri stricte de verificare a angajaților, printre care recunoașterea facială la acces, controale de prezență și inspecții ale calculatoarelor. Noile reguli vin în urma protestelor funcționarilor împotriva reformelor inițiate de liberal, susțin surse din Senat citate de Libertatea.
Recunoașterea facială obligatorie la acces, una din măsurile lui Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a cerut ca într-un interval de câteva săptămâni să fie instalat un nou sistem de acces, bazat pe recunoaștere facială.
Astfel, cartelele de acces vor fi eliminate, iar angajații vor putea intra și ieși din clădire doar prin scanarea feței.
Scopul acestei măsuri este prevenirea fraudelor, cum ar fi utilizarea cartelei unui coleg absent pentru a simula prezența acestuia la serviciu.
În paralel, s-au intensificat și controalele fizice asupra prezenței personalului. Mai mulți funcționari s-au trezit cu computerele inspectate, inclusiv istoricul de navigare verificat.
„Imediat după protestul angajaților au venit în control. I-au verificat calculatorul Cristinei Târteață, inclusiv istoricul de navigare. Toată lumea era în regulă. Au plecat dezamăgiți”, a declarat un angajat pentru Libertatea.
Cristina Târteață, fost secretar de stat din partea PSD la Ministerul Turismului, ocupă acum un post de consilier la Comisia de Transport și Infrastructură.
În timpul protestului angajaților din Parlament, aceasta a avut o confruntare directă cu Ilie Bolojan pe holurile Senatului.
Nemulțumiri și acuzații de încălcare a drepturilor
Introducerea recunoașterii faciale și a controalelor riguroase a stârnit reacții negative din partea funcționarilor, care susțin că noile reguli încalcă normele GDPR. Unii angajați compară măsura cu sistemele de supraveghere din China și cer explicații privind legalitatea acesteia.
„Nu există bază legală pentru a solicita acces pe bază de date personale. Ne transformăm în China! E ireal așa ceva”, afirmă un angajat pentru Libertatea.
De asemenea, funcționarii avertizează că verificarea facială ar putea genera blocaje la accesul în clădire.
„Gândiți-vă ce ar însemna ca 700 de oameni să se scaneze de fiecare dată la venire și plecare. Pentru noi ar însemna încă o oră de stat la coadă dimineața și încă o oră seara”, explică un angajat.
Sindicatele critică și faptul că, deși Bolojan insistă pe reducerea personalului, angajările continuă. Potrivit Ziarului Național, o consilieră a senatoarei Arina Moș, fost viceprimar al Oradei și apropiată a lui Bolojan, a fost angajată recent.
În același timp, 40 de posturi vacante rămân neocupate fără explicații clare din partea conducerii Senatului.
PSD critică măsurile de concediere
Oficial, reforma inițiată de Bolojan prevede reducerea numărului de angajați de la 796 la 618. Cu toate acestea, PSD consideră că măsurile sunt abuzive și că persoanele vizate sunt funcționarii fără sprijin politic.
„Încă din decembrie, ei au plănuit totul. Au detașat oameni la comisii, iar pe cei fără spate politic îi trimit la subsol, să lucreze în mucegai. Nici măcar semnal la telefon nu ai acolo. Oficial, tot Senatul tremură și dă examen, practic se știe deja cine ar trebui să fie dat afară”, a declarat un angajat.
Sindicatele cer ca restructurarea să înceapă cu cei care au mai multe surse de venit și cu pensionarii care sunt încă angajați la stat.
Liderul BNS susține că aceștia ar trebui să aleagă între salariu și pensie, însă partidele refuză să îi concedieze, deoarece fac parte din rețelele de influență politică.
Cât câștigă un senator
Veniturile lunare ale unui senator sunt considerabile. Iată principalele sume pe care aceștia le încasează:
- 18.720 lei indemnizație brută (23.920 lei pentru președintele Senatului);
- 35.568 lei pentru cabinetul parlamentar;
- 4.600 lei pentru cazare;
- 1.400 lei pentru transport;
- 3.000 lei diurnă pentru zilele petrecute în Parlament.
