Barbat, peste 40 de ani, orasean, studii medii, venituri mici spre mijlocii – acesta este, in mare, profilul jucatorului la loto. Desigur, cel cu venituri foarte mari este un impatimit al cazinoului. Caracterizarea de mai sus capata nuante diferite, in functie de activitatea prestata, pentru ca Loteria Romana are, pe langa lozul instant, alte sase produse in sistem automatizat, unele dintre ele, cum ar fi pariul hipic sau pronosportul, necesitand o anumita specializare a jucatorului. In pofida evenimentelor recente, care au tinut cu rasuflarea taiata cel putin cinci milioane de romani, se pare totusi ca piata locala a jocurilor de noroc parcurge o stare de normalitate. „Noi nu am constatat in ultimul an o crestere a pietei sau a numarului de jucatori, comparativ cu anii precedenti,,, afirma Adrian Albu, director executiv, Directia Marketing din cadrul Companiei Nationale Loteria Romana SA. „Pentru produsele noastre, ne bazam pe un segment de jucatori fideli, aproximativ un milion de persoane pe saptamana, segment care a ramas constant in timp. Ceea ce s-a intamplat in ultimele doua saptamani, cand numarul jucatorilor a crescut de cinci ori, reprezinta un fenomen absolut normal: atunci cand exista o miza uriasa, si sperantele sunt uriase, iar asta declanseaza un mecanism psihologic in randul populatiei, care dintr-o data devine mai interesata si mai tentata de aceste jocuri,,, explica Adrian Albu.
De regula, in tarile in care nivelul de trai este scazut, jocurile de noroc infloresc, o parte a populatiei avand sentimentul ca acestea reprezinta singura solutie de a iesi din impasul financiar in care se afla. Acelasi lucru se intampla si cu promotiile practicate de diverse companii de produse si servicii. De multe ori, premiile foarte mari pe care acestea le acorda in schimbul trimiterii unui anumit numar de capace sau etichete ale produselor achizitionate ajung sa le egaleze pe cele ale jocurilor de noroc, ceea ce creeaza confuzie in randul consumatorilor, care nu mai stiu sa denumeasca exact tipul actiunii la care au participat. Cu atat mai mult cu cat hazardul este principalul „vinovat,, in eventualitatea unui castig. Tocmai de aceea, in unele tari europene, conform legislatiei aflate in discutie, cele doua activitati tind sa se uneasca si sa intre in competitie directa. In Romania, pe piata de profil exista Loteria Romana, un operator public controlat 100% de stat, care are exclusivitate – nu monopol! – pentru jocurile pe care le organizeaza in prezent. Exista, de asemenea, operatori privati care desfasoara activitati de jocuri de noroc (pariuri sportive, jocuri de cazinou, bingo). Conform informatiilor furnizate de Ministerul Finantelor Publice, jocurile de noroc sunt clasificate in cinci clase distincte, printre care si „jocuri-concurs cu castiguri de orice fel, organizate prin intermediul liniilor telefonice sau al altor mijloace de telecomunicatie, precum si toate genurile de tombole si jocurile interactive transmise in direct pe posturile de televiziune, pentru partea ce reprezinta joc de noroc,, (Articolul 6 din HG nr. 251/1999). Potrivit aceleiasi surse, agentii economici organizatori de jocuri de noroc au obligatia sa constituie si sa achite la bugetul statului taxe specifice, diferentiate pe fiecare categorie de jocuri in parte. Astfel, taxele colectate din aceasta activitate s-au ridicat in anul 2001 la 356,6 miliarde de lei, iar in anul 2002, la 374,8 miliarde de lei.
Jucatori temperati, castiguri modeste
Activitati desfasurate
· Mai mult de jumatate din romani (53%) au participat cel putin o data la un joc de noroc.
· Cele mai populare jocuri sunt doua din produsele Loteriei Nationale: „6 din 49,, (practicat de 32% din romani) si „loz in plic,, (30%).
· Pe locul trei, la o distanta destul de mare (18%), se situeaza campaniile promotionale organizate de diverse companii producatoare de bunuri si servicii, care constau in trimiterea de etichete, capace etc. de catre participanti. Daca in cazul primelor doua activitati mentionate cercetarea nu a indicat diferente la nivelul grupelor de varsta, este de subliniat ca la campaniile promotionale participa mai cu seama persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 44 de ani.
· La polul opus, in ceea ce priveste popularitatea, se situeaza pariurile sportive si jocurile electronice, cu participanti apartinand mai ales grupei de varsta 18 – 24 de ani, jocurile de carti pe bani, concursurile TV (cu exceptia celor de cultura generala) si jocurile de cazinou.
· Rezultatele cercetarii arata o participare semnificativ mai mare a locuitorilor din mediul urban la jocuri de noroc, in general, si la „6 din 49,,, in special (37% urban/22% rural).
· In ceea ce priveste diferentele pe sexe, situatia este destul de echilibrata in cazul „lozului in plic,, si al campaniilor promotionale, pe cand la „6 din 49,, participa mai mult barbati (37%) decat femei (26%).
· Participarea la astfel de activitati creste proportional cu venitul pe gospodarie.
· Numarul participantilor cu studii medii si superioare este semnificativ mai mare decat al celor cu studii elementare.
Suma jucata
· Sumele cheltuite variaza in functie de tipul jocului de noroc. Astfel, cele mai costisitoare sunt campaniile promotionale, aproximativ o treime din cei care au participat la astfel de activitati mentionand ca au cheltuit la ultima ocazie sume mai mari de 100.000 de lei. Totusi, trebuie tinut cont de faptul ca o campanie promotionala presupune in majoritatea cazurilor o implicare de mai lunga durata, suma cheltuita devenind astfel dificil de apreciat.
· In cazul jocului „6 din 49,,, sumele cheltuite in mod obisnuit variaza intre 15.000 de lei si 50.000 de lei, in timp ce la „loz in plic,,, cel mai adesea, sunt mai mici de 15.000 de lei.
· Participarea la pariurile sportive, la jocurile de carti pe bani si la jocurile electronice implica sume ceva mai ridicate, intre 100.000 de lei si 500.000 de lei, iar pentru jocurile de cazinou se cheltuieste cel mai adesea peste o jumatate de milion de lei.
Suma castigata
· Majoritatea covarsitoare a celor intervievati nu au putut estima suma castigata in ultimul an la diverse jocuri de noroc.
· In cazul jocului „6 din 49,,, dintre cei care isi amintesc cat au castigat, 9% au mentionat sume de pana la 500.000 de lei. Tot atat au mentionat si 8% din cei care au participat la campanii promotionale.
· Doar 1% din participantii la „6 din 49,,, adica aproape cinci din cei 477 inclusi in esantion, au afirmat ca, in ultimul an, castigul personal a fost mai mare de cinci milioane de lei.
· 23% din cei care au jucat la „loz in plic,, au afirmat ca au castigat mai putin de 150.000 de lei, 2% – intre 150.000 de lei si 500.000 de lei, iar alti 2%, mai mult de 500.000 de lei.
Cercetare tip Omnibus realizata in perioada 2 – 16 decembrie 2002, in mediul urban si rural, pe un esantion reprezentativ national, constituit din 1.500 de persoane
Frecventa de participare (%)
6 din 49 loz in plic campanii
promotionale
477 respondenti 448 respondenti 266 respondenti
Saptamanal 21 10 4
De 2 -3 ori pe luna 13 11 6
O data pe luna 21 19 14r
O data la 2 – 3 lunit17tt16tt25r
De 2 – 5 ori pe antt15tt23tt27r
O data pe antt12tt17tt20r
Nu stiuttt2tt3tt4r
r
SURSA: Compania Synovate