Declanşarea crizei sub-prime în SUA, din vara anului trecut, a prins economiile emergente într-o poziţie destul de fragilă. Aceasta este caracterizată de avansul economiilor într-un ritm accelerat, de menţinerea creşterii economice la un nivel maximal în raport cu potenţialul, existând permanent un risc de supraîncălzire. Tabloul macroeconomic românesc nu era tocmai roz, o serie de indicatori, precum deficitul de cont curent şi aprecierea agresivă a monedei naţionale, înregi
Declanşarea crizei sub-prime în SUA, din vara anului trecut, a prins economiile emergente într-o poziţie destul de fragilă. Aceasta este caracterizată de avansul economiilor într-un ritm accelerat, de menţinerea creşterii economice la un nivel maximal în raport cu potenţialul, existând permanent un risc de supraîncălzire. Tabloul macroeconomic românesc nu era tocmai roz, o serie de indicatori, precum deficitul de cont curent şi aprecierea agresivă a monedei naţionale, înregistrând derapaje evidente. Deşi imaginea globală a economiei avea trasate aceste dezechilibre, investitorii fiind conştienţi de ele, sentimentul global era pozitiv, de exuberanţă, iar atitudinea faţă de risc, una degajată.
Declanşarea crizei a modificat radical aversiunea pentru risc, schimbând perspectiva din care era privit tabloul macroeconomic al economiilor emergente. Pe aceeaşi imagine macro a economiei româneşti nu mai erau subliniate perspectivele şi aspectele pozitive, ci riscurile şi derapajele. A urmat o depreciere rapidă a monedei şi a valorii activelor. BNR a dus dobânzile la 9,5%, iar tensiunile macroeconomice au început să se atenueze. În trimestrul patru, creşterea economiei a accelerat la +6,6%, fiind susţinută de sectorul construcţiilor, care a avansat cu +32%, în ciuda impactului negativ al agriculturii, care a scăzut cu 16,5%. 2008 a venit cu semnale macroeconomice pozitive.
Revenirea din ultimul trimestrul al anului trecut a continuat, economia urcând puternic în ianuarie. Producţia industrială a crescut cu +6,1%, construcţiile cu +29,5%, iar retailul cu +16,6%. Dinamica deficitului comercial şi al celui de cont curent a cunoscut, de asemenea, ameliorări semnificative. Se creează astfel condiţii pentru un scenariu de soft landing. Însă acum, într-o perioadă cu turbulenţe globale, investitorii nu văd decât riscuri, iar imaginea globală a economiei româneşti este privită printr-un filtru negativ. Încrederea este un element-cheie în pieţele financiare. Se poate pierde uşor şi rapid, iar recâştigarea este lentă şi de durată. Dacă tensiunile macroeconomice continuă să se amelioreze, am putea asista la o repoziţionare pozitivă a imaginii economiei româneşti.
Capital – Editia nr.13, data 2 aprilie 2008