"Creşterea speranţei de viaţă prelungeşte perioada medie a primirii pensiei, chiar şi în condiţiile în care este stimulată îmbătrânirea activă, datorită permisivităţii cumulului pensiei cu salariul", se arată în studiu.
Astfel, criza economico-financiară reduce masa contribuabililor la sistemele de pensii şi sănătate prin creşterea şomajului şi contracţia mediului de afaceri şi reduce capacitatea bugetului de stat de a alimenta deficitele la fondurile sociale, implicit la fondul de pensii publice. Mai mult, reducerea salariilor şi şomajul diminuează participarea la sistemul pensiilor private din cauza constrângerilor financiare.
Potrivit documentului, tinerii sunt dezavantajaţi pe piaţa muncii din cauza lipsei experienţei, dar şi pentru că preferă locuri de muncă prin ocupare informală, renunţând astfel la asigurarea de pensie şi sănătate.
"Nivelul redus al veniturilor din muncă şi lipsa de cultură a construirii siguranţei la bătrâneţe prin sistemele private de asigurări reduc masa contribuabililor la sistemele cu capitalizare, private, mai sigure sub aspectul sumelor ce vor fi rambursate şi a schemei de eşalonare a pensiilor private primite", mai arată studiul.
Pentru a combate această tendinţă, este nevoie de o strategie naţională pentru stimularea dezvoltării pensiilor private, ca alternativă la insuficienţa pilonului I, public, bazat pe sistemul PAYG (pay as you go).
"Statul suportă tot mai greu costurile sociale în creştere ale sistemului de pensii publice, iar majorarea raportului dintre numărul de pensionari şi cel al salariaţilor (şi contributorilor, în totalitatea lor) va afecta echilibrele macroeconomice", mai arată studiul IER.
