S-a pus țintă: îmbrăcămintea colectată de la populație, reutilizabilă în proporție de 75%

Conform Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), îmbrăcămintea colectată pentru reciclare poate avea o rată de reutilizare de până la 75%. Aceasta înseamnă că, din totalitatea îmbrăcămintei strânse pentru reciclare, până la 75% din aceasta poate fi refolosită în diverse moduri înainte de a fi supusă procesului de reciclare propriu-zis.

Reutilizarea este esențială

Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), reutilizarea este esențială pentru eficiența colectării și reciclării deșeurilor textile în România și Uniunea Europeană. Fără această componentă, procesele de colectare și reciclare ar fi aproape imposibile. Astfel, reutilizarea reprezintă prioritatea principală în managementul deșeurilor textile, urmată de reciclare.

În contrast cu alte industrii, precum cea a masei plastice sau hârtiei, care nu permit reutilizarea într-o măsură semnificativă, îmbrăcămintea colectată poate avea o rată de reutilizare de până la 75%. Cu toate acestea, din cauza lipsei de infrastructură adecvată, legislație eficientă și a unui nivel suficient de conștientizare din partea consumatorilor, România reutilizează doar aproximativ 8-10% din potențialul său reutilizabil.

Reutilizarea are un impact ecologic de aproximativ 70 de ori mai mic decât producția de haine noi. În România, industria de haine second-hand joacă un rol crucial în această piață, având un impact considerabil asupra reutilizării textilelor. Spre deosebire de reciclare, care implică transformarea deșeurilor în noi materiale sau produse, reutilizarea se concentrează pe utilizarea repetată a unui produs pentru aceeași funcție.

România reutilizează doar 8-10% din potențialul reutilizabil

Experții ARETEX, organizație care include 10 membri activi în domeniul local al reciclării și reutilizării textilelor, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 50 milioane de euro, subliniază că reutilizarea sprijină întregul ciclu de management al deșeurilor textile colectate.

Acest ciclu cuprinde colectarea, pregătirea pentru reutilizare sau reciclare și valorificarea energetică a materialelor. Prin urmare, colectarea separată a textilelor ar trebui să prioritizeze reutilizarea, iar autoritățile au un rol esențial în sprijinirea acestui proces prin legislație și norme clare care să faciliteze activitatea firmelor implicate în reutilizarea și reciclarea materialelor textile.

„Orice sistem de colectare care compromite potențialul de reutilizare al textilelor trebuie reconsiderat, deoarece reutilizarea este esențială în ierarhia gestionării deșeurilor. În prezent, România reutilizează doar 8-10% din potențialul reutilizabil din cauza unei colectări separate insuficiente, care variază între 6000 și 9000 de tone pe an.

Comparativ, în țările vestice se colectează anual între 3 și 10 kg de îmbrăcăminte uzată per persoană. Scopul colectării trebuie să fie prioritizarea reutilizării”, explică Zoltán Gündisch, Președinte ARETEX.

SURSA FOTO: ARETEX

Retailul de haine second-hand are un impact semnificativ asupra industriei locale de reutilizare a textilelor. În prezent, acest sector pregătește pentru reutilizare aproximativ 20.000 de tone de textile pe an.

„Retailul second-hand finanțează procesele de colectare, sortare, pregătire pentru reutilizare, curățare și reciclare a deșeurilor textile. Fără veniturile generate de acest sector, nu ar exista companii specializate în colectarea și sortarea textilelor pentru reutilizare. De asemenea, retailul second-hand contribuie la reducerea impactului ecologic al industriei fast fashion și promovează utilizarea resurselor într-un mod mai sustenabil.

Estimăm că în următorii 5 ani, piața de haine second-hand se va dubla, stimulată de conștientizarea impactului asupra mediului al producției de textile și de obligația de colectare separată care va intra în vigoare din 1 ianuarie 2025. Este important de menționat că, în acest sector, trebuie să distingem între companiile legitime și importatorii de deșeuri care se prezintă ca fiind activități de second-hand dar nu respectă cerințele de mediu”, adaugă Zoltán Gündisch.

Procesul de reciclare

  • Colectare și Sortare: Îmbrăcămintea colectată este în primă fază sortată în funcție de tipul și starea materialului. Această etapă fiind una extrem de importantă pentru a identifica articolele care sunt încă în stare bună și pot fi reutilizate.
  • Reutilizare Directă: Articolele care sunt în stare bună sunt curățate și pregătite pentru a fi refolosite. Mai apoi pot fi vândute  în magazine de second-hand, donate organizațiilor caritabile sau redistribuite în alte moduri care promovează reutilizarea.
  • Transformare în Produse Noi: Acele haine care nu sunt potrivite pentru reutilizare directă pot fi procesate pentru a fi transformate în produse noi. De exemplu, textilele pot fi transformate în materiale pentru izolație, covoare sau alte produse utile.

Prin aceste practici, ARETEX subliniază importanța reutilizării ca parte integrantă a gestionării deșeurilor textile, evidențiind cum acest proces poate reduce semnificativ impactul asupra mediului și promova o gestionare mai eficientă a resurselor.