Astăzi au avut loc îmbrânceli în Parlamentul Republicii Moldova în contextul modificării unui articol din Constituție. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au organizat scandal în sala de ședințe, joi, 2 martie, în timpul examinării proiectului de lege care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” din Constituție cu „limba română”, cu scopul de a bloca tribuna centrală și a boicota adoptarea acestuia, relatează Agora.md. Totuși, proiectul a fost votat în prima lectură de 56 de deputați.

În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”

La tribună au ieșit deputații socialiști și comuniști cu pancarte pe care scria: „Plecați” și „Nu vă bateți joc de Constituție”. În același timp, unii deputați ai Partidulului Acțiune Și Solidaritate (PAS) au sărit să le smulgă din mâini pancartele.

Parlamentarii PAS au scandat la rândul lor „Trădătorii”, iar ca reacție de răspuns cei din BCS au scandat „Anticipate”. Totuși, proiectul a fost votat în prima lectură de 56 de deputați. Conform acestuia, în toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. De asemenea, vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.

Proiectul mai vizează ca Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărîrea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă și în Codul muncii, să se numească „Limba română”.

Ce a stabilit Curtea Constituțională de la Chișinău

În decembrie 2013, Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit că textul Declarației de Independență a țării, adoptată în 1991, care prevede că limba de stat este româna, prevalează asupra prevederilor Constituţiei din 1994 care stabileşte că limba de stat se numeşte moldovenească.

Așadar, deși în Constituție a rămas scrisă „limba moldovenească”, s-a stabilit că aceasta este echivalentă cu limba română. Astfel, s-a oferit astfel temei legal pentru utilizarea sintagmei „limba română” nu doar în şcolile şi instituţiile de cercetare, aşa cum era până atunci, ci şi la nivel oficial în instituţiile statului, inclusiv în documentele elaborate de Parlament, Guvern şi alte instituţii publice.