Consiliul Național al IMM-urilor din România face apel către Guvern la rațiune în ceea ce privește modificările la Codul fiscal. Printre măsurile menționate de CNIPMMR cu un mare impact negativ se numără creșterea valorii TVA, renunțarea la cota unică, la facilitățile CASS și la impozitul pe venit pentru salariații din IT.
IMM-urile nu sunt de acord cu modificările Codului fiscal
Opt din 10 IMM-uri nu sunt de acord cu eventualele modificări ale Codului fiscal, iar printre măsurile care ar avea cel mai mare impact negativ se numără creşterea valorii TVA, renunţarea la cota unică şi renunţarea la facilităţile CASS pentru construcţii şi agricultură, a declarat joi, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR).
Potrivit informaţiilor vehiculate în spaţiul public, reprezentanţii Guvernului iau în calcul eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din unele sectoare precum agricultură şi industria alimentară, construcţii, IT.
„Măsurile care ar avea cel mai mare impact asupra IMM-urilor ar fi următoarele: creşterea valorii TVA, aşa cum este ea discutată în spaţiul public, care ar avea un efect negativ pentru şapte din zece întreprinzători, renunţarea la cota unică, cu un impact negativ pentru trei din zece întreprinzători, renunţarea la facilităţile CASS pentru domeniul construcţiilor şi agriculturii, care ar afecta negativ trei din zece întreprinzători, precum şi renunţarea la impozitul pe venit pentru salariaţii din domeniul IT, care ar afecta unul din zece IMM-uri”, a menţionat Florin Jianu, la o conferinţă de presă.
El a subliniat că eventualele modificări ale Codului fiscal ar urma să intre în vigoare de la 1 septembrie 2023, aşa cum se vehiculează în spaţiul public.
În ceea ce priveşte propunerile antreprenorilor pentru scăderea deficitului bugetar, preşedintele CNIPMMR a menţionat: reducerea numărului de funcţionari publici, demararea programelor de investiţii din fonduri europene, eficientizarea cheltuielilor la bugetul de stat, îmbunătăţirea colectării de taxe şi impozite prin digitalizarea ANAF, combaterea muncii la negru, combaterea evaziunii fiscale, impozitarea progresivă a veniturilor şi alte măsuri.
CNIPMMR face apel la rațiune
„Apelul nostru către Guvern este un apel la raţiune. Nu faci modificări în timpul exerciţiului fiscal. Nu s-a mai văzut niciodată să modifici de la 1 septembrie un exerciţiu fiscal deja în desfăşurare, în derulare, pentru că vorbim totuşi de contracte, vorbim de bugete ale companiilor, vorbim de imposibilitatea pentru foarte mulţi întreprinzători să poată să schimbe contractele în care se găsesc în acest moment.
În egală măsură, apelul nostru la raţiune vizează şi faptul că nu schimbi şi nu creşti taxele atunci când motoarele economiei încetinesc. Am văzut că producţia industrială încetineşte, consumul încetineşte, ori prin aceste măsuri de creştere a TVA, de modificare a impozitării şi taxelor, exact pe domeniile care au tras economia în ultima perioadă, mă refer, de exemplu, la construcţii sau la agricultură, vor avea efect de bumerang.
Vom vedea economia într-un recul, vom vedea un consum scăzut în următoarea perioadă şi vom vedea o încetinire a dezvoltării economice. În egală măsură, cred că trebuie să ne uităm şi pe ce se întâmplă în sfera fondurilor europene, pentru că din perioada 2021-2027 până în acest moment, din 490 de apeluri câte Guvernul a spus că va lansa în acest an şi 36,8 miliarde de euro atraşi în economie, în acest moment nu există niciun apel deschis din fondurile 2021-2027 şi niciun euro în economie atras”, a menţionat Florin Jianu.
El a subliniat că, din calculele CNIPMMR, deficitul ar fi fost mult mai mic „dacă din această sumă de 36,8 miliarde de euro, măcar o treime am fi reuşit să-i atragem în economie”.
La chestionarul Consiliului Naţional al IMM-urilor, realizat în ultima săptămână, au răspuns 1.197 de întreprinzători cu privire la impactul eventualilor modificări fiscale. În cadrul acestui sondaj au participat peste jumătate 60% dintre corespondenţi. Ca domeniu de activitate, 50% dintre cei chestionaţi sunt din domeniul serviciilor, 25% din HoReCa, 10% din producţie, construcţii şi firme din comerţ.