Finantari suportate exclusiv de la bugetul de stat – din asa-numitul Fond National de Dezvoltare Regionala (FNDR) – au crescut in umbra finantarilor Phare destinate dezvoltarii regionale. In 1999, circa 20 de milioane euro au fost alocate in acest scop. Pana la acordarea lor efectiva, au zacut in conturi si s-au devalorizat. In regiunea sud-est, de pilda, banii nu au mai ajuns pentru cele 72 de proiecte aprobate, ci numai pentru 61, aflam de la Luminita Mihailov, directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud-Est Braila (ADR SE Braila).
Si in celelalte regiuni au fost necesare ajustari ale fondurilor, din cauza intarzierilor. Multi dintre cei care au depus proiecte s-au gasit in imposibilitatea de a suporta amanarea de mai mult de un an, astfel incat le-au dat cu piciorul. Altii nu au mai avut loc la masa finantarilor, din cauza devalorizarii. Trebuie inteles ca banii au fost cuprinsi in programul bugetar, sumele fiind in lei, in vreme ce proiectele au fost intocmite in euro. Una peste alta, din 417 proiecte aprobate, Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala (actualul Minister al Dezvoltarii si Prognozei – MDP) a semnat numai 349 de proiecte, conform MDP. Trebuie sa precizam ca aceste cifre reflecta situatia finantarilor din FNDR 1999, sume care nu au nici o legatura cu fondurile Phare, cum gresit s-a interpretat. Reamintim, faptul care a dus la confuzia intre programe a fost acela ca proiectele finantate din FNDR au fost alese dintre cele depuse in cadrul licitatiei Phare. Insa trebuie inteles ca programul comunitar nu a avut de-a face in alt fel cu aceste proiecte.
„Suma totala alocata pentru proiectele din FNDR 1999 este de 20,1 milioane euro, cu mentiunea ca s-au platit integral avansurile”, mai aflam de la MDP. Acelasi minister a mai comunicat: „In cazul celei de-a doua licitatii (FNDR 2000), au fost aprobate 289 de proiecte si au fost semnate 160 de contracte. Platile au fost intarziate de aprobarea bugetului”.
Referindu-ne numai la selectia din 1999, constatam cu stupoare ca 68 de beneficiari au fost siliti sa renunte. La bani nerambursabili, romanesti.
„Conditiile contractuale legate de aceasta finantare au ramas prohibitive pentru firma noastra”, semnaleaza R.S., beneficiar de proiect in cadrul regiunii Sud-Est. Consideram ca solutia de finantare pe baza de decont este aberanta.”
Mecanismul acordarii banilor i-a descurajat pe beneficiari. Ei au ajuns sa realizeze ca nu pot face fata conditiilor finantarii romanesti in momentul in care ar fi trebuit sa-i primeasca. Despre ce este vorba?
Este alocat un avans de numai 15%, restul sumelor urmand sa fie decontate. Vor fi puse la bataie de firme, dupa care statul are doua luni pentru a-i inapoia. Ministerul Finantelor invoca legile bugetare, care nu permit avansuri mai mari din bani publici. Acest subiect a mai fost abordat de Capital si in alte randuri. Ca si atunci, subliniem: daca regulile bugetare sunt croite pentru institutiile publice, de ce se aplica IMM-urilor?
Pentru comparatie, vom prezenta pe scurt cum a decurs finantarea Phare pentru dezvoltare regionala. Intr-o prima licitatie (1999), nici procedura Phare nu a fost extrem de fericit aleasa: 20% avans, si trei transe in regim de decontare – doua transe intermediare de cate 35%, plus o transa finala de 10%. Ulterior, responsabilii programului comunitar au realizat ca un asemenea procedeu este dificil pentru contractanti – IMM-uri cu slabe resurse financiare. Astfel, la a doua licitatie, din septembrie 2000, mecanismul a fost adaptat la necesitatile beneficiarilor, pentru a fi functional: avansul devenea 80% si numai ultima transa, de 20%, intra in decontare.
Decontarea face imposibila finantarea
Mica intreprindere va fi reusit atunci, in baza avansului, sa se capitalizeze. Dar ministerele romanesti nu au invatat nimic din lectia Phare. Mai mult decat atat, Ministerul Finantelor Publice (MFP) impune conditii si mai absurde.
Bomba vine dupa semnarea contractului. Subliniem, pentru a nu crea panica, este vorba numai de proiectele aprobate pentru finantare din FNDR in 2000. In cazul acestora, unele contracte s-au semnat, altele sunt in curs de semnare (in total sunt 289 proiecte aprobate).
Ministerul Finantelor Publice impune autentificarea actului. Aceasta inseamna o taxa de 1% compusa din: 0,5% taxa care se face venit la bugetul statului si o valoare de pana la 0,5%, stabilita de notar, ca onorariu.
Important, taxa se va raporta la intregul cost al proiectului. Astfel, daca o firma a cerut 42.000 de euro de la buget, inseamna ca a prezentat un plan de afaceri in care a dovedit o contributie proprie de minimum 40%. Costul total al proiectului ar fi de 70.000 euro. La exemplul ales, taxa raportata inseamna 700 de euro. Poate nu o valoare mare, dar ce sens au aceste cheltuieli? Ministerul Finantelor Publice se justifica: in caz de nerambursare a banilor, statul nu mai trebuie sa mearga neaparat in instanta, ci se poate adresa direct executorului judecatoresc, atunci cand contractul este autentificat. Pentru ce „beneficiari” ia statul atatea mijloace de precautie?
Sa nu uitam: primarii, consilii judetene au fost in capul listelor cu proiecte consistente aprobate. Probabil ca aceste institutii se vor descurca. IMM-urile, mai putin.    

Durerea unui intreprinzator
Administratorul unei firme din Tulcea povesteste:”Micii intreprinzatori au fost invitati sa rateze fondurile romanesti prin conditiile aberante de finantare impuse de finantator in contract.
In septembrie 1999, firma pe care o conduc a depus un proiect pentru infiintarea unei mici unitati productive in domeniul materialelor de constructii. Proiectul a fost aprobat in acelasi an pentru finantare, urmand sa beneficieze de un sprijin financiar nerambursabil, in valoare de 28.334 euro. Banii, atat de necesari demararii activitatii, nu ajunsesera, pana la sfarsitul lunii aprilie, la noi.
De la data amanarii proiectului (finele lui 1999) si pana in decembrie 2000, am fost amanati pe motiv ca banii, alocati din Fondul National de Dezvoltare Regionala, sunt banii statului roman si tocmai din aceasta cauza lucrurile merg asa de greu.
In decembrie 2000, am fost, in sfarsit, invitati de catre ADR SE Braila.
Pe scurt, ni s-au propus urmatoarele conditii:
· 15% din banii alocati sunt acordati imediat dupa semnarea contractului cu titlu de avans
· restul de 85% se aloca pe baza de decontare, adica beneficiarul face plata si depune documentele justificative pentru a primi banii.
· finantatorul isi rezerva dreptul sa intarzie cel mult 60 de zile cu decontarea sumelor cheltuite de beneficiar si solicitate pe baza de decont.
Aceste conditii impuse in contract
ne-au impiedicat accesul la aceasta finantare, pentru simplul motiv ca nici nu se pune problema sa avem asemenea disponibilitati financiare pentru a sustine intregul proiect, pentru ca apoi sa asteptam sa primim banii inapoi de la stat. Daca am fi avut lichiditatile respective am fi demarat acest proiect pe cont propriu, fara ajutorul statului.
ADR Braila ne-a sugerat sa apelam la un credit bancar pe termen scurt, solutie imposibila intrucat garantiile, dobanzile si comisioanele implicate in finantarea acestei operatiuni se ridica la sume foarte mari. In plus, consideram aceasta solutie aberanta si lipsita de sens, menita sa genereze cheltuieli suplimentare insemnate, care n-au nici o legatura cu proiectul si nici un fundament economic.”

AutoritaTile se scuza
Luminita Mihailov, director ADR SE Braila, raspunde: „Avansul s-a platit la sfarsitul anului trecut. Nu s-a trecut inca la decontare, asteptam documentele justificative. Din 76 de contracte aprobate au fost semnate 64 de contracte cu finantare de la Guvernul Romaniei (din FNDR 1999). Restul solicitantilor nu au mai semnat contractele – fie aveau datorii la acea data, fie si-au realizat investitia intre timp, fie nu puteau sustine decontarea. Din cele 64 de contracte semnate, banii alocati de la buget au fost suficienti pentru plata avansului numai pentru 61 de contracte, din cauza devalorizarii. Cum din cei 76 de potentiali beneficiari renuntasera deja 12, au mai fost sacrificati trei, ultimii veniti la semnarea actelor. Aceasta a fost situatia in regiunea sud-est. Nu aveam cum sa asiguram diferenta de curs, daca finantam toate proiectele. Pentru cele 61 de contracte abia acum am facut cererea de decontare catre bugetul de stat. S-a intarziat intrucat bugetul a fost aprobat tarziu. Totusi, deocamdata numai 15 au facut cerere de decontare.”r
r