"Dacă se abordează IMM din perspectiva relaţiei ocupare-valoare adăugată, rezultatele pot conduce la concluzia că ele reprezintă un sector mai puţin eficient din punct de vedere al valorificării resurselor. În aceste condiţii, se pune firesc întrebarea de ce ar merita în aceste condiţii să se insiste pe sectorul IMM şi să nu se insiste mai mult pe atragerea de investiţii străine directe prin firme multinaţionale. Discursul public actual oferă argumente subţiri pentru a răspunde la întrebarea de mai sus. Pe de-o parte, se spune că dacă UE susţine IMM, atunci şi România trebuie să le susţină. Astfel de considerente nu fac nimic altceva decât să susţină ideea că fundamentarea naţională a politicii publice în sectorul IMM nu este suficient de robustă, fiind nevoie de analize mai elaborate, cum se încearcă în acest studiu la iniţiativa Comisiei Naţionale de Prognoză", se arată în document.
Potrivit acestuia, pe de altă parte se oferă un argument sofist, care scoate în evidenţă doar caracterul normativ al politicilor publice, care presupune că intenţia guvernului este de a îmbunătăţi în permanenţă situaţia acolo unde există puncte slabe.
"Dar fără o înţelegere corectă şi profundă a acestor puncte slabe, orice politică publică vizând sectorul IMM este inutilă. În aceste condiţii, se impun anumite precizări. În literatura de azi, s-a ajuns aproape la un consens în evaluarea rolului jucat de sectorul IMM: important în economiile dinamice, mai puţin important în economiile lipsite de dinamism", se mai spune în document.
Sursa: Agerpres
