Preţurile principalelor materiale utilizate în construcţia unei case nu au avut o evoluţie corelată cu cererea din piaţă, în scădere constantă pe parcursul lui 2010, ci, dimpotrivă, au cunoscut creşteri uşoare. Pentru acest an, producătorii previzionează, în unele cazuri, chiar noi creşteri de preţ.
Singurele produse care s-au ieftinit pe parcursul anului trecut au fost materialele de zidărie, însă reducerile au fost resimţite acut de producători. Dacă oţelul-beton îşi reglează preţul pe pieţele externe, în ceea ce priveşte cimentul, materialele lemnoase, polistirenul, termopanele sau vopselele, creşterile sunt puse în principal pe seama costurilor de producţie, dar au şi o bază speculativă.
„Apar creşteri de preţ la materiale care intră pe programe demarate de stat, precum cel de reabilitare. Când apare un astfel de program, consecinţele sunt creşterea preţurilor, cu toate că nu există niciun motiv pentru creşterea preţurilor la materiale precum polistirenul sau vopseaua. Se simte o brambureală în piaţă când apare un program nou şi se merge speculativ, iar în rest companiile încearcă să producă mai puţin şi să ţină la preţuri“, a declarat Adriana Iftime, directorul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).
Capacităţi excedentare
În 2010, piaţa materialelor de zidărie (BCA şi cărămidă) a scăzut, în volum, cu 15% faţă de anul anterior, până la circa 3,4 milioane metri cubi, aproape de nivelul atins în 2005. Dacă piaţa de blocuri ceramice a ajuns la un volum de 1,6 milioane metri cubi, BCA-ul a scăzut cu circa 15%, până la nivelul de 1,85 milioane metri cubi. În România sunt capacităţi de producţie ce însumează 8,5 milioane metri cubi, mult peste necesarul actual. Planurile investiţionale ale firmelor ar putea aduce un plus de 2-2,5 milioane metri cubi de zidărie. Potenţialul de consum al pieţei se ridică la 9,3 milioane metri cubi, dar nu va fi înregistrat decât în perioada 2018 – 2021, potrivit unei analize realizate de InterBiz. „Anul acesta estimăm că preţurile materialelor de zidărie vor rămâne, ca medie, la acelaşi nivel cu 2010. Costul utilităţilor, în special al gazului, are o pondere importantă în preţul produselor de zidărie şi poate reprezenta un element de risc. Chiar şi aşa, piaţa rămâne la un nivel scăzut şi nu mai este loc de creşteri de preţ“, spune Marius Marin, vicepreşedintele Asociaţiei Pro BCA şi CEO al Macon-Simcor. Piaţa fiind în scădere, cele două segmente se luptă pentru a muşca din cota de piaţă a concurenţei. Producătorii de cărămizi încearcă să vină pe piaţă cu un format de cărămidă cât mai mare, în timp ce producătorii de BCA au avantajul preţului mai mic şi al unei greutăţi mai reduse.
După ce pe parcursul anului 2010 piaţa tencuielilor a înregistrat scăderi de preţ de până în 15%, pentru anul acesta noile costuri de producţie anunţă o creştere a preţurilor de 8%-12%, până cel târziu în luna martie. „Criza bumbacului va genera o creştere a preţului aditivilor cu circa 9%. Cimentul îşi anunţă creşteri de 8%-10%, preţul petrolului a crescut şi el şi va influenţa preţurile de transport cu 10%. Muncitorii au suferit un an de austeritate, deci un producător care se respectă va opera o creştere a veniturilor acestora de circa 5%“, evidenţiază Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast.
Costuri de producţie în creştere
Potrivit patronatului din industria cimentului, producţia a scăzut în primele nouă luni din 2010 cu 12,6%, de la 6,3 milioane de tone la 5,5 milioane de tone. Mihai Rohan, preşedintele CIROM, a prognozat o scădere de 10%-15% a volumului de ciment vândut în 2010, în comparaţie cu 2009. „Cea mai mare cerere de ciment vine din partea persoanelor fizice, situaţie care denotă faptul că, în ciuda nevoilor locale, proiectele imobiliare mari sunt încă insuficient exploatate. În ceea ce priveşte investiţiile mari, proiectele de retail şi cele industriale vor fi principalele sectoare din care va proveni cererea de ciment, în timp ce proiectele de infrastructură vor fi în continuare la un nivel scăzut“, consideră Markus Wirth, directorul general al Holcim România. Potrivit acestuia, într-un scenariu realist, cererea ar putea scădea cu 5% în acest an. Stabilitatea preţului este cuvântul de ordine şi în cazul pieţei învelitorilor metalice. „Singurul motiv care ar putea genera modificări de preţ ar fi creşterea preţului oţelului. Costurile colaterale cu electricitatea sau carburanţii au o pondere mică în preţ“, a explicat Andrei Sulyok, directorul general al Lindab România. Tendinţa preţului la oţel-beton pentru anul 2011 este de creştere cu 30%-40%, potrivit Asociaţiei Române a Distribuitorilor de Metal. Această evoluţie este determinată, în principal, de creşterea preţului la fierul vechi, factorul cu ponderea cea mai mare în costurile de fabricaţie.
Scumpirea materiilor prime – sticlă şi PVC – este cauza trendului ascendent pe care îl urmează şi preţul termopanelor. „Dat fiind faptul că cererea mică se menţine, producătorii ar putea să meargă, ca un kamikaze, cu aceleaşi preţuri. Prognoza în ceea ce priveşte autorizaţiile de construcţie ce vor fi eliberate anul acesta prevede o scădere de circa 17%, motiv pentru care nu văd nicio luminiţă pentru sectorul nostru“, comentează Valentin Petrescu, preşedintele patronatului industriei. Constructorii nu îşi pun speranţe în sectorul rezidenţial, pentru că dezvoltatorii încă mai au de recuperat banii pe circa 8.000 de apartamente construite în trecut. „Populaţia nu va mai avea ca prioritate procurarea unei locuinţe, ci păstrarea sau dobândirea unui loc de muncă. Chiar dacă băncile vor veni cu oferte atractive, nu cred că populaţia se va mai arunca la credite“, subliniază Adriana Iftime.
Românii care au aşteptat până acum să îşi construiască o casă ar trebui să îşi reanalizeze serios planurile, pentru că producătorii sunt hotărâţi să ţină preţurile în lesă și în acest an.
