2009 a dictat o nouă tendinţă: oamenii preferă să se asigure împotriva riscurilor, potrivit unui studiu GfK. De aceea, nu este surprinzator că în cele mai multe ţări sunt preferate modalităţile simple şi transparente de economisire: cumpărarea de proprietăţi sau depozitele la termen. Acelaşi lucru se întâmplă şi în România.

Astfel, pentru 25% dintre români achiziţia de apartamante şi case este cea mai atractivă oportunitate de investiţii, în timp ce 29% se îndreaptă spre alt tip de proprietăţi, iar 23% aleg depozitele bancare.

Pentru ce economisesc românii

În acelaşi timp, o parte dintre romani aleg să facă economii, la fel ca alţi  locuitori din Europa Centrală şi de Sud- Est. Astfel, 29% dintre locuitorii ţării noastre pun bani deoparte “pentru zile negre”, 28% economisesc pentru copii, în vreme ce 25% sunt preocupaţi de rezervele personale pentru batrâneţe.

În rândul locuitorilor din restul Europei, principalele motivaţii sunt este “economisirea pentru zile negre”, care să acopere nevoile obişnuite, zilnice, dar şi situatiile neprevazute. Al doilea motiv este sprijinirea copiilor, urmate de “rezerve pentru bătrâneţe” sau “rezerve pentru mai tarziu”, precum şi economii pentru vacanţe.

Din ce în ce mai puţini oameni sunt interesaţi să economisească

Cu toate acestea, în ţările din Europa Centrală şi de Est posibilitatile şi dorinţa de a economisi au scăzut dramatic în 2009. În Bulgaria de exemplu, doar 6 procente au reuşit să pună nişte bani deoparte, în vreme ce în Lituania sau Slovacia situaţia sta ceva mai bine – 30%, respectiv 35%.

“În general, unde există bani, aceştia sunt mai degrabă cheltuiţi în loc să fie economisiţi sau investiţi. Acesta este în mod evident un rezultat al crizei financiare care a atins în 2009 majoritatea locuitorilor din Europa Centrală şi de Est”, a declarat Alexander Zeh, team leader pe cercetare financiară al GfK CEE Group.

În ţările CEE, produsele de economisire ocupă poziţia a doua în randul serviciilor financiare, după conturile bancare, iar motivele pentru care oamenii economisesc nu variază foarte mult de la o ţară la alta, diferenţele nefiind însemnate nici chiar între ţările mature şi cele emergente. În ciuda acestei tendinţe, în România poziţia a doua este deţinută în prezent de credite.

Sistemul bancar, “necunoscut” pentru jumătate dintre români

Studiul GfK mai arată că patru din cinci locuitori ai statelor membre UE din Europa Centrală au acces la sistemul bancar, în vreme ce ponderea în Europa de Sud-Est scade la 50%.

100% dintre slovenii de peste 15 ani au cel puţin o legătura cu o instituţie financiara, urmaţi de slovaci, cehi, croaţi, ucrainieni şi unguri, cu peste 80% şi de ţări precum Bosnia Herzegovina, Rusia şi Serbia, cu mai mult de 70%. România se situeaza pe penultima pozitie, înaintea Bulgariei, cu 54% penetrare.

Studiul, un proiect GfK Financial Market Data Service care determină comportamentul financiar al populaţiei, este realizat în 13 ţări europene: Austria, ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania), Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia şi Ucraina.