Abandonul şcolar în România este o problemă despre care nu se vorbeşte suficient în spaţiul public. Fenomenul are un impact major asupra finanţelor ţării. Iată datele care rezultă dintr-un studiu dat publicităţii recent.
Impactul abandonului școlar în ţara noastră. Studiu al Universităţii Bucureşti şi al Camerei de Comerţ Americane în România
Un studiu realizat de Universitatea din București în parteneriat cu AmCham evidențiază impactul financiar devastator al abandonului școlar în România, calculând pierderi de 107 miliarde de euro în ultimii 11 ani.
Această sumă reprezintă peste o treime din PIB-ul țării, iar efectele se resimt mai ales în zonele rurale, unde sărăcia este o problemă majoră.
Studiul subliniază că măsuri precum oferirea unei mese calde ar putea reduce semnificativ rata abandonului, dar acestea sunt disponibile doar în 1.400 de școli.
Situația este evidențiată și prin cazul Mădălinei Luncă, o mamă din Drăgănești, Prahova, a cărei fiică de 14 ani a renunțat la școală încă din clasa I. Luncă a menționat că este foarte greu să asigure cele necesare, precum haine și mâncare.
„A abandonat, a rămas mereu în clasa 1. E greu, e greu cu haine, cu mâncare, cu sandviș, e strictul necesar ce zic eu”, spune femeia.
Într-o situație similară se află și Mariana Goțea, care are 15 copii și afirmă că resursele financiare sunt extrem de limitate, neavând bani nici pentru rechizite de bază.
„Doamnă, nu mai am bani de acuarele, zic chiar nu am… Sunt bani de pâine, care trag de ei că iau 20 de pâini la zi”, afirmă aceasta pentru ProTV.
Unde se acordă burse şi mese calde, rata abandonului scade semnificativ
Impactul abandonului școlar în România. Narcis Trandafir, mediator școlar în Drăgănești, a explicat că sărăcia joacă un rol crucial în abandonul școlar, situându-se la un nivel de 9 din 10 în familiile sărace cu mai mulți copii.
El a subliniat importanța discuțiilor directe cu părinții și a stimulentelor educaționale, cum ar fi bursele și mesele calde, care au demonstrat o reducere semnificativă a ratei abandonului acolo unde sunt implementate.
Studiul mai arată că lipsa educației duce la sărăcie în viața adultă. Cei care abandonează școala câștigă, pe durata vieții, aproximativ 350.000 de euro, comparativ cu un absolvent de liceu care poate câștiga cu 200.000 de euro mai mult.
Absolvenții de facultate pot câștiga aproape dublu, iar cei cu masterat chiar peste un milion de euro.
Ce pierderi financiare are statul de pe urma renunţării la şcoală
Impactul abandonului școlar în România. Şi statul pierde aici foarte mult. E vorba despre cheltuieli cu sănătatea, asistență socială, dar și cu justiția. Rata de infracționalitate în cazul celor care abandonează şcoala este mai ridicată.
Vorbim despre circa 16.000 de euro cheltuieli ale statului şi putem înmulţi suma cu 23.000 de elevi care renunţă anual la şcoală.
În plus, elevii care abandonează nu mai ajung să plătească taxe spre stat. Abandonul școlar pentru cei 11 ani analizați în studiu, înseamnă pierderi de 107 miliarde de euro, peste 35% din PIB-ul anual al României, mai indică studiul citat.
Profesorul Dragoș Iliescu de la Universitatea din București a subliniat costurile imense ale abandonului școlar, precizând că dacă statul ar fi investit în educație, ar fi fost mai puțin costisitor decât pierderile înregistrate.
„Uitați-vă la aceste costuri groaznice și uitați-vă că dacă am fi investit din timp niște bani ne-ar fi costat mult mai puțin decât banii pe care îi pierdem la acest moment”, spune profesorul.
România se află în topul european al abandonului școlar, cu o rată de 16,6% anul trecut.