Reducerea deficitului bugetar ar micșora deficitul de cont curent cu mai mult de 0,5% din PIB
Un studiu recent realizat de Banca Națională a României în colaborare cu Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Ionuț Dumitru (Academia de Studii Economice) și Leonard Uzum (BNR) adâncește analiza relației dintre deficitul bugetar și deficitul de cont curent al României.
Conform acestui studiu, o ajustare a deficitului bugetar ar determina o scădere semnificativă a deficitului de cont curent, estimările indicând un coeficient de transmisie de peste 0,5 puncte procentuale din PIB.
Această legătură subliniază importanța corectării deficitului bugetar pentru stabilizarea economiei naționale pe termen mediu și lung.
Corectarea deficitului bugetar este o măsură esențială pentru sustenabilitate
În cadrul analizei intitulate „Sindromul deficitelor gemene – cazul României”, autorii argumentează că reducerea deficitului bugetar este crucială, mai ales în contextul unui output gap pozitiv, ceea ce înseamnă că economia românească funcționează peste nivelul său potențial. Acest fenomen poate genera presiuni inflaționiste și dezechilibre macroeconomice, ceea ce face ca ajustarea fiscală să fie imperativă pentru restabilirea echilibrelor economice.
Studiul subliniază faptul că o corectare graduală a deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani ar trebui să țină cont de amploarea dezechilibrului actual și de necesitatea unor reforme structurale pentru susținerea acestei ajustări.
Totodată, cercetătorii atrag atenția asupra riscurilor economice externe, menționând că instabilitatea piețelor internaționale și fluctuațiile valutare pot complica procesul de reducere a deficitului bugetar. În acest sens, o perioadă de șapte ani pentru realizarea acestei ajustări poate implica incertitudini și riscuri economice globale, cum ar fi posibilele mișcări de capital sau efectele negative ale politicii externe, inclusiv influențele financiare ale administrației Trump.
Legătură clară între deficitul bugetar și cel de cont curent
Potrivit studiului, există o legătură clară între deficitul bugetar și cel de cont curent, cu o elasticitate estimată între 0,43 și 0,65 puncte procentuale din PIB. Aceasta înseamnă că o modificare a deficitului bugetar, fie în sens pozitiv, fie negativ, se va reflecta într-o schimbare similară, de proporții considerabile, a deficitului de cont curent.
Dimensiunea acestei relații este similară cu cea observată în alte studii internaționale și sugerează că ajustarea deficitului bugetar ar contribui la reducerea dezechilibrelor externe ale economiei.
În ciuda acestor constatări, autorii studiului remarcă faptul că un argument frecvent întâlnit, potrivit căruia deficitele bugetare mari sunt justificate prin investiții publice mari, este discutabil.
Aceasta se datorează, în primul rând, prezenței fondurilor europene care sunt deja o sursă semnificativă de finanțare pentru economia românească. Astfel, investițiile publice pot fi susținute în mare parte de aceste fonduri, fără a agrava deficitul bugetar sau cel de cont curent, ceea ce face ca justificările pentru deficite mari să fie mai greu de susținut.
Impactului unei posibile deprecieri a leului asupra competitivității
Un alt punct important al studiului este analiza impactului unei posibile deprecieri a leului asupra competitivității economiei românești. Autorii avertizează că o depreciere intenționată a monedei naționale ar putea avea efecte negative semnificative asupra economiei, mai ales în condițiile unui mediu economic global tot mai volatil.
În acest sens, cercetătorii sugerează că fondurile europene pot juca un rol esențial în îmbunătățirea competitivității economice, în special în sectoarele de „tradables” (produse destinate comerțului internațional), care sunt esențiale pentru reducerea deficitului de cont curent.
Pe lângă aceste observații, studiul subliniază că în cazul economiilor emergente, cum este România, constrângerile valutare pot afecta grav capacitatea de a menține o politică economică echilibrată. În acest context, impactul unui output gap pozitiv asupra deficitului bugetar și al contului curent poate fi mai puțin relevant, iar economia poate deveni vulnerabilă în fața crizelor externe.
Analiza sugerează că, în absența fondurilor europene, România ar putea experimenta o contracție economică mai severă, ceea ce ar face deficitul bugetar și cel de cont curent mult mai dificil de gestionat.
