Discutiile pe tema bugetului UE s-ar putea solda cu o afacere paguboasa pentru tarile
din centrul si estul Europei. Marea Britanie preseaza in directia reducerii fondurilor destinate eliminarii decalajelor de dezvoltare dintre vechile si noile state membre.
Romania tace.
Dupa ce in iunie infruntarea celor trei tabere – Marea Britanie, grupul statelor care contribuie cel mai mult la bugetul UE si grupul celor zece state central si est-europene noi membre – s-a soldat cu o remiza periculoasa pentru viitorul financiar al Uniunii, iata ca premierul britanic Tony Blair este pregatit pentru un compromis. A avut de optat intre trei solutii, doua dintre ele cu costuri piperate.
Prima: cresterea contributiei statelor membre la bugetul UE la mai mult de 1% din produsul intern brut, cat este in prezent, ceea ce ar costa Marea Britanie cateva miliarde de euro in plus.
A doua: scutirea celor zece noi state membre de contributia de 10% la suma pe care tara sa o primeste drept compensatie din partea UE pentru inegalitatea subventiilor agricole dintre Marea Britanie si Franta. Costurile calculate de guvernul britanic pentru aceasta varianta sunt de circa 400 de mii de lire sterline.
A treia: inghetarea compensatiei, “rabatului britanic” pentru urmatorii sapte ani la nivelul de astazi, de circa cinci miliarde euro. Pierderile s-ar ridica, in acest caz, la 17,5 miliarde de euro.
Din cele trei variante, premierul britanic a anuntat ca cea mai convenabila este cea care are in vedere scutirea celor zece noi state membre de contributia la rabatul britanic si abandonarea oricarei polemici pe tema desfiintarii politicii agricole comune pana in 2013, cu conditia ca acestea sa rasplateasca favoarea facuta renuntand de buna voie la o parte din fondurile pe care ar trebui sa le primeasca de la bugetul Uniunii Europene sub forma fondurilor structurale.
Se anunta un nou esec al negocierilor
Propunerea de ultim moment a Marii Britanii este puternic controversata. Comisia Europeana, prin vocea comisarului pentru buget, si-a exprimat dezacordul, aratand ca privarea fostelor tari comuniste de resursele financiare necesare modernizarii, dezvoltarii economice si reducerii decalajelor sociale ce le despart de statele vechi membre va diviza continentul. Politic, economic si social se vor perpetua doua lumi paralele, ceea ce pune in pericol insusi conceptul de Uniune Europeana. La randul lor, Ungaria, Cehia, Polonia si Slovacia, tari care urmeaza sa incaseze cei mai multi bani de la bugetul comunitar, au protestat. Aderarea la Uniunea Europeana s-a facut in baza unor negocieri, iar intelegerea a fost ca ar trebui sa profite ambele parti de extinderea pietei interne unice. Astazi constata ca profitul revine numai vechilor state membre, care au castigat o imensa piata de desfacere, iar acum refuza sa plateasca pretul.
Pozitiile celor implicati sunt ireductibile, pregatind terenul pentru inca un esec al negocierilor pe tema bugetului, ce vor avea loc la Consiliul European de la sfarsitul saptamanii viitoare. Romania si Bulgaria nu se vad si nu se aud in acest conflict, aceasta neinsemnand insa ca interesele lor financiare pe termen lung nu sunt afectate.
Ministrul Integrarii Europene se abtine sa comenteze, la fel si premierul Calin Popescu Tariceanu. Parlamentarii, mai curajosi, recunosc ca este posibil sa avem o problema cu finantarile europene, daca decizia finala a Consiliului European va inclina in favoarea Marii Britanii. Sumele pe care le-am putea pierde nu le calculeaza nimeni, deocamdata, si nici nu razbat in tara ecouri ale lobby-ului pe care parlamentarii romani, trimisi ca observatori pe langa Parlamentul Europei, ar trebui sa-l faca in vederea apararii intereselor financiare ale tarii lor.
“Daca scenariul Marii Britanii se materializeaza si noilor state membre li se reduc finantarile, divizarea Europei se va accentua.”
Dalia Grybauskaite,
Comisar pentru buget
