În 2004, anul în care era perfectată achiziția a 51% din acțiunile Petrom, grupul OMV raporta venituri de 9,9 miliarde de euro. Douăsprezece luni mai târziu, cifra de afaceri se majorase cu 59%, până la 15,6 miliarde de euro. În 2011, aceasta a ajuns la 34 de miliarde de euro. O bună parte din această creștere impresionantă se datorează operațiunilor de pe piața românească. Deși România este o țară-cheie pentru afacerile gigantului austriac, acesta desfășoară diverse activități și în alte state din Europa, Asia și Africa. Incluzând nouă țări ex-comuniste din vecinătate, șase dintre acestea făcând parte la un moment dat, total sau parțial, din Imperiul Habsburgic.

Coincidență sau nu, cam la fel și-au desfășurat forțele și alți grei cu sediul în Austria: primele piețe pe care și-au încercat norocul în afara țării grupurile Raiffeisen, Erste, Agrana, Vienna Insurance, Uniqa, Baumax, Kika, Schweighofer ori Strabag au fost cele cu care Austria împărțea o istorie de câteva secole. Este și normal, spun specialiștii – chiar dacă a trecut ceva timp, statele din zonă au încă multe lucruri în comun, așa că expansiunea este mai facilă.

Companiile pomenite mai sus, dar și altele cu nume mai puțin răsunătoare, au avut și în Cehia, Slovacia, Ungaria ori Croația norocul avut de OMV în România. Ocupă locuri fruntașe în domeniile lor și înregistrează profituri anuale de miliarde de euro.

Era și cazul, ar spune unii. Numai între 2000 și 2010, austriecii au făcut investiții nete (mai exact, din sumele totale s-au scăzut retragerile de capital) de peste 40 de miliarde de euro în șapte state din estul Europei, foste provincii cu capitala la Viena. România (nu trebuie să uităm că în Banat și Transilvania ora exactă se dădea de la Schönbrunn acum un secol și jumătate) ocupă primul loc în acest grup, cu 11,6 miliarde de euro. Cel puțin așa indică statisticile Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Alte surse dau cifre diferite, deși nu mai puțin impresionante – „peste zece miliarde de euro“ spunea de curând ambasadorul Austriei la București, Michael Schwarzinger, sau 9,67 miliarde de euro la 31 decembrie 2011, potrivit raportului asupra investițiilor străine realizat de Banca Națională. Potrivit Registrului Comerțului, care ține socoteala capitalului social, la 31 octombrie 2012 acționarii austrieci subscriseseră peste 4,5 miliarde de euro.

Profit reinvestit

La aceste sume se adaugă investițiile indirecte, care sunt, cel puțin în unele cazuri, semnificative. Potrivit OMV Petrom, „aproape întregul profit operațional al companiei din perioada 2005-2011 (93%) a fost reinvestit în proiecte care întăresc securitatea energetică a României“. Este vorba de circa opt miliarde de euro, care „vor ajuta la dezvoltarea României ca jucător principal pe piața de energie din regiune“.

Banii au mers, în principal, spre „consolidarea activității de explorare și producție“ (cinci miliarde de euro), în modernizarea rafinăriei Petrobrazi și extinderea și modernizarea rețelei de distribuție și depozite (două miliarde de euro) precum și în „extinderea lanțului valoric al gazelor în electricitate“, prin construcția centralei Brazi și a parcului eolian Dorobanțu (630 de milioane de euro).

OMV Petrom spune că va continua să investească între 0,8 și 1,2 miliarde de euro anual în România pe toate direcțiile principale de dezvoltare (explorare și extracție petrol și gaze, producția de electricitate, rafinare și distribuție).

Împăraţii băncilor şi asigurărilor

Prin BCR şi Raiffeisen, băncile austriece deţin o cotă de piaţă de circa 27% în sectorul bancar autohton. La jumătatea acestui an, grupul Erste avea o expunere pe România de 8,6 miliarde de euro (acţiunile la BCR plus creditele acordate). „BCR este o prioritate maximă pentru Erste. BCR a reuşit să-şi păstreze cota de piaţă în criză, dar are un nivel ridicat de credite neperformante“, explică reprezentanții Erste. Drept rezultat, vor fi luate măsuri care să îmbunătăţească situaţia financiară a BCR. De curând, managementul băncii a anunţat că va închide 60 de agenţii şi va concedia 1.600 de oameni în următorul an şi jumătate. „Implicarea noastră pe piaţa românească este pe termen lung. BCR este un activ strategic pentru Erste, fiind cea mai mare bancă din ţară şi având cel mai mare portofoliu de clienţi (peste 3,5 milioane)“, precizează reprezentanții Erste. Dacă BCR a încheiat 2011 cu o pierdere de circa 77 de milioane de euro, rivalii de la Raiffeisen au raportat la finele anului trecut un profit de 96 de milioane de euro.

Tot pe pierdere (circa 13 milioane de euro) a terminat 2011 şi Vienna Insurance group (VIG), care deţine în România o cotă de piaţă de circa 30% prin Asirom şi Omniasig-BCR Asigurări. Reprezentanţii grupului refuză să spună cât au investit până în prezent în asigurările autohtone, însă valoarea achiziţiilor efectuate în ultimul deceniu a fost estimată la 400-500 de milioane de euro. „Suntem liderul pieţei de asigurări“, spune Alexander Jedlicka, purtătorul de cuvânt al grupului. „VIG continuă măsurile de restructurare pentru a creşte eficienţa. Deja costurile au scăzut semnificativ, iar ţinta grupului este să redevină profitabil în 2013“, dezvăluie el.

Imobiliare în ritm de vals

Și în domeniul imobiliar firmele austriece au o prezență semnificativă. Immofinanz, de exemplu, a investit până acum 679,2 mil. euro în cele 18 proprietăţi funcţionale pe care le deţine în România, cărora li se adaugă încă 17 proiecte în curs de dezvoltare şi alte 53 de proiecte care îşi aşteaptă rândul. În total, acestea sunt evaluate la circa un miliard de euro. Fondul austriac de investiţii CA Immo deţine la rândul său, în România, un portofoliu imobiliar evaluat la peste 400 mil. euro, format din patru clădiri de birouri (Bucharest Business Park, Riverplace, Opera Center şi Europe House), un proiect logistic la intrarea pe autostrada Bucureşti-Piteşti, un parc comercial din Sibiu şi alte terenuri.

S Immo, parte a grupului austriac Erste, are în proprietate la nivel local mallul Sun Plaza din Piaţa Sudului, proiect care a costat circa 200 mil. euro, hotelul Novotel, în valoare de 30 mil. euro, un teren în Jilava, pe care are programat un centru comercial, şi un proiect de birouri de 66 de milioane de euro, ce urmează a fi dezvoltat pe un teren în suprafaţă de 5.900 mp, amplasat la intersecţia noului Bulevard Uranus cu Calea Griviţei.

Erste Group Immorent (EGI) se ocupă, printre altele, de proiectul comlexului Smart City din Capitală, în care ar trebui dezvoltat un nou sediu pentru Rompetrol. Divizia de dezvoltare imobiliară (Raiffeisen Evolution – RE), respectiv administratorul portofoliului imobiliar al grupului Raiffeisen (Raiffeisen Property International) au lucrat împreună în acest an la construcţia celei mai înalte clădiri din România, Sky Tower. Proiectul Floreasca City, evaluat la un total de 250 mil. euro, cuprinde, pe lângă Sky Tower, o a doua clădire de birouri, mai mică, şi un mall. Construcţia este asigurată de o altă cunoscută firmă austriacă, Strabag (care este la rândul său acţionar în cadrul RE).

Cine câştigă, cine pierde?

Nici în industrie prezenţa austriecilor nu poate fi ignorată. Holzindustrie Schweighofer din Sebeş, Farmaceutica Remedia din Deva, Eaton Electro Producţie din Sârbi, Rondocarton din Cluj-Napoca, Kromberg & Schubert România din Mediaş sau Hirschmann România din Chirileu sunt, toate, investiţii austriece cu sute ori chiar mii de angajaţi fiecare şi cu cifre de afaceri care se măsoară în sute de milioane de lei (miliarde de lei în unele cazuri) anual.

Este adevărat că austriecii au investit sume imense în Est, cum la fel de adevărat este că au şi câştigat bani buni în fostele state comuniste. „Să luăm o companie de construcţii cum e Strabag. În ultimii cinci ani, au avut profituri nete de 77 de milioane de lei“, explică un consultant fiscal bucureştean. „În unele cazuri, profitul declarat este doar vârful aisbergului – prin contracte comerciale fictive cu alte entităţi ale grupului sau prin contracte de consultanţă nereale, se diminuează profitul din scripte şi, evident, impozitul datorat“, explică expertul în fiscalitate.

Până la urmă, indiferent de modul în care are loc repatrierea câştigurilor, trebuie să admitem că afacerile austriece în Europa de Est sunt profitabile pentru ambele părţi implicate. În România, de exemplu, companiile austriece oferă peste 100.000 de locuri de muncă.

8 miliarde de euro este suma investită de Petrom în România după ce a fost privatizat (mai exact, din 2005 până în 2011). Este vorba de circa 93% din profitul operațional obținut de companie în această perioadă

Click pentru mărire