Războiul hibrid pe care îl duce Rusia în Republica Moldova. Moscova se implică în alegeri
Campania electorală pentru prezidențiale din Republica Moldova din această toamnă va fi intensă și provocatoare, cu accent pe răspândirea de informații false despre actualul președinte Maia Sandu, Uniunea Europeană și conflictul din regiune, conform unor experți din Chișinău, a relatat „Adevărul”.
Începând cu 21 august, a început perioada de înregistrare a candidaților pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, precum și a celor care vor participa la referendumul constituțional, ambele evenimente fiind planificate pentru 20 octombrie.
,,Un candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova va constitui, în mod obligatoriu, un grup de inițiativă. Pentru înregistrarea grupului, cel târziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, va fi depus la Comisia Electorală Centrală setul de documente. Grupurile de inițiativă urmează să colecteze semnături pentru susținerea candidaților.
Listele de subscripție trebuie să conțină cel puțin 15 000 și cel mult 25 000 de semnături ale susținătorilor, colectate din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova. Se vor considera conforme unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova în care au fost colectate cel puțin 600 de semnături”, au anunțat reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, menționând că startul campaniei electorale va fi dat în data de 20 septembrie.
În acest moment, sunt înscriși în cursa pentru funcția de președinte al Republicii Moldova peste 17 candidați. Printre aceștia se numără actualul președinte Maia Sandu, liderul Partidului Nostru Renato Usatîi, fostul președinte al Platformei Demnitate și Adevăr Andrei Năstase, fostul prim-ministru Ion Chicu, ex-premierul Vlad Filat și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, susținut de PSRM. De asemenea, se regăsește și fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah.
Lista candidaților include și fostul ministru al Afacerilor Externe Tudor Ulianovschi, jurnalista Natalia Morari, ex-procurorul anticorupție Victoria Furtună, fostul ministru al Apărării Valeriu Pleșca din partea PSDE, transfugul Vasile Bolea de la Blocul Victorie/Pobeda și Igor Munteanu de la CUB.
Unii experți observă că mai mulți dintre cei care aspiră la funcția de președinte au început deja campania electorală, răspândind diferite forme de dezinformare, inclusiv deepfake-uri, și folosind diverse canale media precum televiziunea, presa scrisă, online și rețelele sociale, precum și aplicații de mesagerie care oferă un grad mai mare de anonimitate, conform „Adevărul”.
Directorul executiv al IPIS afirmă că actualul președinte Maia Sandu, care aspiră pentru a doua oară la această funcție și se află în fruntea sondajelor de opinie, va fi ținta principală a campaniei de dezinformare.
Campanie extrem de agresivă și plină de falsuri
Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului Pentru Inițiative Strategice (IPIS) din Republica Moldova, a declarat pentru „Adevărul” despre campania electorală că va fi extrem de agresivă și plină de falsuri. El a subliniat că vor fi răspândite atât jumătăți de adevăr, cât și jumătăți de minciună, și că miza campaniei depășește alegerile prezidențiale.
Potrivit lui Pistrinciuc, scopul real al campaniei este de a substitui realitatea. El a observat o abundență de falsuri în legătură cu temele geopolitice, în special în ce privește Rusia și războiul. De asemenea, a remarcat că anumiți candidați amenință sau sperie cu perspectiva războiului fără a oferi argumente concrete.
Pistrinciuc anticipează o campanie dificilă, caracterizată prin utilizarea intensă a tehnicilor de manipulare în masă, cu un accent deosebit pe rețelele sociale, în special pe cele care permit un grad mare de anonimitate. El a adăugat că, înainte de începerea campaniei, au existat numeroase tentative de a aduce fonduri din Federația Rusă în țară, dar nu este clar dacă acești bani sunt destinați unui singur candidat sau mai multor candidați. Există suspiciuni că unii dintre aceștia ar putea avea rolul de a promova atacuri împotriva președintei în exercițiu, Maia Sandu, care este ținta principală din întreg spectrul politic.
Pistrinciuc a mai menționat că referendumul adaugă un grad suplimentar de complexitate. El a reiterat că referendumul nu este favorabil președintei Sandu și partidului de guvernare, în ciuda opiniei conform căreia ar fi exact invers. El a explicat că nivelul de participare și mobilizarea pentru referendum sunt diferite de cele necesare pentru alegerile prezidențiale, ceea ce face ca efortul politic necesar să fie distribuit într-un mod mai dispersat.
