Această reuniune are loc la câteva zile după revenirea oficială a Statelor Unite, sub conducerea democratului Joe Biden, în Acordul de la Paris din 2015 ce prevede limitarea încălzirii globale.

În afară de Boris Johnson, a cărui ţară prezidează Consiliul de Securitate în februarie, este de aşteptat să aibă intervenţii secretarul general al ONU, Antonio Guterres, trimisul american pentru schimbările climatice, John Kerry, preşedinţii Franţei, Emmanuel Macron, şi Tunisiei, Kais Saied, prim-miniştrii din Irlanda, Vietnam, Kenya, Estonia şi Norvegia şi ministrul chinez de externe, potrivit unor diplomaţi, informează AFP.

Evenimentul va servi drept test pentru relaţiile chino-americane, a declarat un ambasador sub acoperirea anonimatului, referindu-se la unul dintre puţinele domenii asupra cărora cei doi rivali globali ar putea fi de acord.

„Va trebui să ne uităm la modul în care se poziţionează chinezii în raport cu americanii”, menţionează acelaşi ambasador. Prin tradiţie, „ruşii şi chinezii vor spune că (clima) nu are nimic de-a face cu temele Consiliului de Securitate”. „Dar astăzi, chinezii sunt susceptibili de a fi lejer deschişi acestei discuţii, ceea ce i-ar izola pe ruşi”, adaugă el.

Ceea ce Rusia nu doreşte este să facă din climă o temă de sine stătătoare printre subiectele abordate de Consiliul de Securitate. Pe de altă parte, le convine să se vorbească despre asta „de la caz la caz”, explică diplomaţi pentru AFP.

Reuniunea „se va concentra pe aspecte de securitate legate de schimbările climatice”, precizează un alt ambasador, de asemenea, sub anonimat.

Impactul schimbărilor climatice asupra situației de securitate se resimte

Unii dintre membrii nepermanenţi ai Consiliului, cum ar fi Kenya sau Niger, „simt foarte acut” impactul schimbărilor climatice asupra situaţiei de securitate. Alţii sunt reticenţi, nu doresc ca „Consiliul de Securitate să se transforme într-un nou organism care se va preocupa de finanţare, adaptare, negocieri”, continuă el.

„Atât China, cât şi Rusia, dar nu numai ele, sunt reticente să vadă Consiliul vorbind despre schimbările climatice şi implicaţiile acestora”, confirmă un al treilea ambasador, de asemenea, cu condiţia anonimatului, excluzând adoptarea în această etapă a unui text comun.

Aceste două ţări „cred că acest lucru poate deveni intruziv şi că nu este vorba de pace şi securitate”. „Ele nu vor ca Consiliul de Securitate să ia decizii cu privire la alegerile economice, chiar dacă înţeleg că schimbările climatice pot alimenta conflictele”, a explicat el.

„Deşertificarea, mişcările populaţiei, concurenţa pentru accesul la resurse” sunt legate de încălzirea globală, susţine un alt diplomat, considerând că subiectul este important şi pentru Tunisia, Norvegia sau Irlanda, ultimele două aflându-se în Consiliul de Securitate de la 1 ianuarie.

În regiunea lacului Ciad din Africa centrală, această problematică nu este o chestiune legat de ce va fi ”mâine”, „ea există deja de ieri”, ironizează un ambasador, referindu-se la „accesul la resursele de apă” şi la „producţia de furaje” care pot provoca „violenţe intercomunitare” şi o „sifonare” a populaţiilor de tineri fără loc de muncă de către grupurile jihadiste.

India este mobilizată

India şi Mexic, care s-au alăturat Consiliului de Securitate în ianuarie şi sunt progresiste pe această temă, au şi ele ceva de spus, a estimat un alt diplomat.

„India este mobilizată cu privire la problema mediului” şi are nevoie ca impactul încălzirii globale asupra conflictelor să fie clar stabilit. Nu doreşte să se vorbească climă în termeni absoluţi, dar pe de altă parte îi convine să se discute despre impactul schimbărilor climatice asupra echilibrului de putere, precizează această sursă.

Sosirea administraţiei Biden, cu puncte de vedere radical opuse celor apărate de Donald Trump, ar trebui să schimbe dinamica Consiliului în jurul acestui subiect, potrivit unor diplomaţi.

Sursă foto: Dreamstime