Legea asigurării obligatorii a locuinței se modifică, iar una dintre principalele schimbări este că vor fi acoperite mai multe riscuri decât în prezent.  Legiuitorul vrea să adauge și riscul de furtună celor trei riscuri deja acoperite, adică cutremur, inundație și alunecări de teren. De altfel, propunerea privind acoperirea agubelor produse de furtuni este mai veche, asupra ei insistând și fostl premier Mihai Tudose, în contextul prezenței sale la Timișoara, unde tocmai avusese loc un astfel de fenomen, cu efecte grave.

Principalele schimbări vizate de propunerea legislativă, citate de Hotnews

  • – introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale ale căror consecinte sunt acoperite prin polița PAD
  • – abrogarea contravenţiilor în cazul nerespectării obligației persoanelor fizice şi juridice de a încheia contractul PAD;
  • – posibilitatea încheierii contractului PAD în același contract cu alte asigurări facultative emise de alti asigurători în sistem de coasigurare.
  • – liberalizarea accesului în acționariatul PAID — vor putea fi acționari la această societate orice alte entități, persoane juridice, care singure exercită drepturi ce decurg din deținerea unor acțiuni care reprezintă maximum 25% din capitalul social al PAID, iar societatea va putea să îşi extindă actionariatul, inclusiv prin ofertă publică.
  • – liberalizarea canalelor de distribuție pentru contractele PAD prin modificarea articolelor de lege care prevăd faptul că distribuția contractelor PAD se realizează exclusiv prin intermediul societăților de asigurare. În acest mod, inclusiv autoritățile administrației publice locale sau alte instituții pot distribui produsul de asigurare PAD;
  • – pentru facilitarea intrării în vigoare cât mai rapide a noilor contracte pentru riscul de cutremur se propune introducerea unei perioade neacoperite de 5 zile de la emiterea unui contract nou, doar pentru riscurile predictibile de alunecare de teren şi inundatii, pentru riscul de cutremur aceasta intrând în vigoare din ziua următoare plății. S-a avut in vedere evitarea situatiilor în care contractul PAD este incheiata doar atunci când riscul de alunecare de teren sau inundatie este cert, el manifestându-se deja în zona locuinței;
  • – clarificarea obligativității încheierii contractului PAD pentru toate imobilele cu destinație de locuințe indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate efectiv în acest scop;
  • – clarificarea dreptului proprietarilor de imobile în clasa I de risc seismic de a încheia un contract facultativ fără a prezenta dovada încheierii PAD, în condițiile imposibiIității legale de a încheia un contract PAD în lipsa unor lucrări de consolidare a acestora;
  • – menţionarea sumei asigurate şi a primei aferente în RON şi posibilitatea actualizării sumelor respective prin legislație secundară emisă de A.S.F. cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice;
  • – modificarea unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcțiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistenţă. Asigurații nu vor fi despăgubiți doar pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a lucrărilor efectuate. Sancțiunea excluderii va fi proporţională cu efectul pe care îl au lucrările asupra structurii de rezistenţă a locuinței
  • – clarificarea procedurii depunerii cererii de despăgubire, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asiguratorii care au eliberat contractul PAD;
  • – corectarea anumitor proceduri în relaţia PAID – autorităţi publice locale: primăriile urmând a furniza liste cu imobile doar la solicitarea PAID. În prezent, legea obligă la informarea semestrială a PAID;
  • – simplificarea schimbului de informații între societatile de asigurare şi PAID, eliminarea obligativităţii transmiterii semestriale catre PAlD a listei contractelor facultative.