Importatorii de dulciuri au inghitit bomboana otravita

Inainte de 1990, piata bomboanelor era acoperita de numai cativa producatori locali, ceea ce insemna o gama sortimentala destul de restransa, care limita posibilitatile de alegere ale iubitorilor de dulciuri.Scaderea puterii de cumparare a populatiei a stimulat insa inventivitatea si capacitatea manageriala a directorilor, lacomi sa-si stranga in fata gramezi cat mai mari de bomboane, sub forma cotelor de piata.In prezent, cea mai importanta preocupare a producatorilor si importatorilor este dez

Inainte de 1990, piata bomboanelor era acoperita de numai cativa producatori locali, ceea ce insemna o gama sortimentala destul de restransa, care limita posibilitatile de alegere ale iubitorilor de dulciuri.
Scaderea puterii de cumparare a populatiei a stimulat insa inventivitatea si capacitatea manageriala a directorilor, lacomi sa-si stranga in fata gramezi cat mai mari de bomboane, sub forma cotelor de piata.
In prezent, cea mai importanta preocupare a producatorilor si importatorilor este dezvoltarea portofoliului, astfel incat oferta lor sa vina in intampinarea preferintelor, gusturilor si disponibilitatilor financiare ale consumatorilor, mereu in schimbare.

Conform cercetarii de piata realizate de GfK Romania, consumul casnic de bomboane – adica ceea ce s-a cumparat pentru a fi consumat in casa – a fost de aproximativ 2.900 tone, in perioada septembrie 1998 – august 1999.
Cantitatea respectiva include toate categoriile de bomboane – dropsuri, caramele, praline etc. -, cu exceptia celor de pom. Conform aceluiasi studiu, ponderea gospodariilor cu copii sub 14 ani este de 33%, acestea fiind responsabile pentru un consum de 49% din volumul total de bomboane.
Din punctul de vedere al ofertei, piata este disputata de producatorii interni consacrati: Kraft Jacobs Suchard (Brasov) – care detine 50% din vanzari ca volum, Excelent (Bucuresti), Kandia (Timisoara) si Danubiana (Roman).
In 1994, ca urmare a privatizarii companiei brasovene Poiana Produse Zaharoase, Kraft Jacobs Suchard (KJS) a patruns pe piata cu Silvana, prima marca locala de bomboane. Pe langa dropsurile si bomboanele umplute, din „familia” Silvana mai fac parte alunele KrokyMania, cu invelis de caramel sau vanilie, jeleurile Babyfruct, cu aroma de capsuni, si jeleurile gumate JellyMania. In 1998, KJS Romania a lansat pe piata bomboanele gumate moi Sugus. Cota de piata a acestei marci este estimata de catre conducerea companiei la 40% din segmentul de caramele. Pralinele Suchardine, cu cele cinci sortimente ale gamei, au atins in aceasta vara o cota de piata de 27,9%, conform unui studiu realizat de Amer Nielsen.
O piata
sensibila la pret
„Cea mai importanta provocare pentru toti actorii de pe piata este declinul puterii de cumparare a consumatorilor. In acest mediu, este crucial sa oferi consumatorului cel mai bun raport calitate-pret”, afirma John Hunter, director general la Kraft Jacobs Suchard Romania.
Portofoliul societatii este segmentat pe forme si arome adresate diferitelor grupe de varsta. De exemplu, Sugus se adreseaza in special copiilor, in timp ce bomboanele Silvana cu aroma de cafea vizeaza adultii.
In 1997, fabrica Excelent din Bucuresti a devenit societate cu capital integral privat. Bomboanele renumitei firme autohtone – dropsuri, caramele, jeleuri sau produse din ciocolata – se adreseaza, ca pret si calitate, tuturor categoriilor de consumatori. In ultimii ani, gama sortimentala s-a diversificat, iar modul de prezentare al produselor s-a imbunatatit.
Excelent SA comercializeaza bomboane de ciocolata cu creme fine – gen Diplomat, Bucuresti, Ateneu, Capriciu, care fac deliciul celor cu venituri ridicate – si bomboane de ciocolata cu diverse adaosuri, pentru consumatorii cu venituri medii.
Problemele specifice ale firmei tin nu numai de accentuarea concurentei, ci si de obiceiurile de consum ale populatiei, in sensul ca, bomboanele de ciocolata sunt cumparate ocazional, pentru a fi oferite cadou. „Aceasta piata a bomboanelor de ciocolata este foarte sensibila la pret, fiind limitata de puterea scazuta de cumparare”, mentioneaza Cristina Manolache, director marketing-cercetare.
SC Kandia SA din Timisoara este cea mai veche fabrica de produse zaharoase din Romania. Prin diversitatea produselor sale, indiferent ca este vorba de bomboane de ciocolata sau bomboane de caramelaj, firma timisoreana reuseste sa acopere o mare parte a preferintelor consumatorilor de dulciuri.
„Ca toate firmele care activeaza in acest domeniu, ne confruntam cu dificultatile cauzate de conjunctura economica si puterea de cumparare”, accentueaza, la randul sau, Gabriela Mengher, director marketing-cercetare la Kandia.
O alta prezenta permanenta pe piata este SC Danubiana Roman SA, care produce si comercializeaza o gama variata de bomboane: de ciocolata, fondante, glazurate, drajeuri etc. Preturile acestora sunt cuprinse intre 20.000 si 75.000 lei/kg si depind de compozitie, arome si modul de prezentare. Volumul vanzarilor se ridica la aproximativ 250 tone/an.
„De-a lungul timpului, piata a avut o evolutie ascendenta dar oscilanta, in functie de zonele geografice”, remarca Laurentiu Ene, director general la Danubiana Roman. Cu alte cuvinte, in localitatile urbane prospere, ponderea este detinuta de produsele pe baza de ciocolata, ambalate in cutii mari, luxoase, in timp ce, in localitatile mai putin prospere, mai ales din mediul rural, se consuma produse mai ieftine, gen drajeuri si dropsuri.
Pe piata mai exista si alti producatori locali, cum ar fi Chimica, Feleacul sau Panda Desert, precum si o abundenta de produse importate, care se comercializeza prin reteaua araba ce functioneaza in angrouri. Importurile de buna calitate, gen Fundy, Haribo, Kent sau Stollwerck, pierd piata din cauza preturilor prea mari.
In Romania, exista acum o varietate suficient de mare de sortimente, de la cele mai accesibile ca pret si simple ca realizare, din grupa caramelaj, pana la cele sofisticate, din categoria produselor extrafine din ciocolata.
In perioada martie-august a.c., consumul de bomboane a crescut cu 12%, fata de septembrie 1998 – februarie 1999. Este, de altfel, una dintre putinele categorii de produse de larg consum la care se inregistreaza o tendinta crescatoare, in pofida conjuncturii economice acre, care ne strepezeste dintii.