Dacă vreţi să faceţi mişcare, dar v-aţi plictisit de terenul de fotbal sau de sala de fitness, încercaţi reţetele altora. Tot mai multe sporturi „importate” apar, în ultima vreme, şi în România. Câteva zeci de mii de români joacă lunar tenis pentru a se menţine în formă. Nu la fel de popular este fratele francez al sportului alb, squash-ul. Motivele sunt lesne de înţeles: există, în România, doar trei cluburi în care împătimiţii jocului se pot desfăşura
Dacă vreţi să faceţi mişcare, dar v-aţi plictisit de terenul de fotbal sau de sala de fitness, încercaţi reţetele altora. Tot mai multe sporturi „importate” apar, în ultima vreme, şi în România.
Câteva zeci de mii de români joacă lunar tenis pentru a se menţine în formă. Nu la fel de popular este fratele francez al sportului alb, squash-ul. Motivele sunt lesne de înţeles: există, în România, doar trei cluburi în care împătimiţii jocului se pot desfăşura, iar preţul practicat, de peste o sută de lei pe oră, îi împiedică pe mulţi să le treacă pragul. Totuşi, cel mai extins lanţ de săli de fitness din ţară, reţeaua suedeză World Class Academy, a mizat pe succesul acestui sport în rândul românilor încă de la intrarea pe piaţa autohtonă, în urmă cu opt ani. Şi nu s-a înşelat. „Avem circa 600 de abonaţi care au optat pentru programul de squash, iar gradul de ocupare este, în timpul săptămânii, de 90%, în a doua parte a zilei, iar în weekend, de aproape 70%“, spune Mihai Popa, managerul World Class Health Academy Marriott.
Made in SUA, pe apă şi pe uscat
„Publicul spectator a evoluat de la nivelul de rude şi prieteni apropiaţi, acum doi ani, la oameni care vin din curiozitate, iar luna trecută, am reuşit aproape să umplem tribuna I a stadionului de rugby Steaua“, spune George Rusu, reprezentantul echipei de fotbal american Predators, din Bucureşti. Dacă singurul lucru pe care îl ştiţi despre fotbalul american este că Super Bowl-ul este cel mai mediatizat eveniment din lume, dar vreţi să aflaţi mai multe, George Rusu spune că „sportul poate fi învăţat la mai toate cluburile din ţară, fără costuri“. Printre localităţile în care s-au format deja echipe de fotbal american se numără oraşele Iaşi, Constanţa, Cluj sau Buzău. Originar tot din SUA, dar cu vechime mult mai mare printre aventurierii români, este şi raftingul. „Ca să participi nu îţi trebuie o condiţie fizică superioară, şi nici să înoţi nu e obligatoriu“, spune Ferencz Sandor, de la firma Peregrinus &Zerge, care organizează programe de rafting pe Crişul Repede. Mai la sud, pe Jiu, amatorii pot apela la Romanian Gorj Adventure (RGA), „printre puţinii salvamontişti care s-au apucat să facă ceva în loc să aştepte ca statul să le dea bani, şi care acum ne fac concurenţă foarte puternică“, după cum îi descrie Ferencz Sandor.
„Ca activitate turistică, facem rafting din 2003, odată cu limpezirea Jiului“, spune Sabin Cornoi, directorul RGA, iar acum are, anual, în jur de o mie de clienţi. Preţul unei curse este de 50 euro, iar sezonul „poate dura din aprilie până în iunie – octombrie, în funcţie de cât e iarna de lungă şi anul de secetos“.
Cricketul câştigă primii fani
Jocul a devenit mult mai popular după televizarea Cupei Mondiale, când românii au văzut că sportul se aseamănă cu unul mult mai drag lor, oina.
Rangam Mitra, Consiliul Român de Cricket
Cricket
În momentul de faţă, puteţi învăţa regulile jocului numai la Transylvania Cricket Club, situat, în ciuda numelui, în Bucureşti. Echipamentul poate fi procurat numai din străinătate, iar costul total poate ajunge la 700 euro
Se joacă doar în Bucureşti, unde există cinci terenuri: trei la World Class Marriott, unul la Hotel Class şi unul la Clubul francez. Tariful este de circa 30 de euro, iar pentru membri poate scădea la o treime
Amatorii pot învăţa gratuit regulile jocului în cluburile care s-au înfiinţat în oraşele mari din ţară. Costurile adiacente sunt însă ridicate: preţul echipamentului de protecţie variază între 250 şi 1.000 de euro
Nu se fac cursuri de rafting, ci doar scurte instructaje înainte de pornire. Pentru îmbarcarea într-o astfel de aventură, trebuie să vă deplasaţi până în zona Jiului sau a Crişului Repede. Preţurile variază între 50 şi 110 euro