nu sunt incurajatoare. Desi mai bine de jumatate din cele 170 de firme chestionate in raportul GEA au departamente separate de cercetare-dezvoltare, acestea se ocupa mai mult cu asimilarea sau licentierea de produse si tehnologii straine. O confirmare a statutului de cenusareasa rezervat departamentului de cercetare-dezvoltare in cadrul firmelor romanesti este si numarul mic al angajatilor din acest domeniu. Potrivit datelor INS, in tara exista doar 23.280 de angajati in astfel de activitati, numar infim daca ne raportam la intreaga economie.Existenta unei astfel de structuri depinde in mare masura de zona geografica din care provine firma sau de cifra de afaceri a acesteia. Astfel, firmele din vestul tarii si din Bucuresti sunt mai interesate de activitatile de cercetare-dezvoltare, in timp ce in sud-est si centru interesul pentru aceste activitati scade brusc. Analistii de la GEA au constatat si lucruri „normale” in legatura cu modul cum sunt investiti banii in inovatia tehnologica. La fel ca in tarile dezvoltate, firmele mari iau caimacul fondurilor. Doar o treime din societatile cu cifre de afaceri mai mici un milion de euro au departamente de cercetare-dezvoltare, in timp ce in cazul firmelor cu venituri de peste 50 de milioane de euro procentul depaseste trei sferturi din total. Din pacate, rezultatele activitatii de cercetare nu se reflecta in totalitate in cresterea cifrei de afaceri. Multe firme care au introdus produse noi au apelat la intermediari pentru distributie, fapt care a stirbit din valoarea adaugata adusa.Diferitele industrii ale economiei au atitudini foarte diferite fata de inovarea tehnologica. La loc de cinste se situeaza rafinariile, care au inregistrat un procent de 100% de raspunsuri pozitive la intrebarea daca au departamente de cercetare-dezvoltare. Raspunsuri peste medie au dat si industriile IT, chimica si farmaceutica si sectorul de productie de masini si echipamente.Industria alimentara si de bauturi pare foarte putin interesata de inovatie. Doar 22% din respondenti au confirmat existenta unui departament de cercetare-dezvoltare. Alte industrii plasate sub media pe economie la acest capitol sunt textilele si sectorul de prelucrare a cauciucului. Acest lucru semnifica, in opinia autorilor studiului, ca sectoarele economice situate sub medie sunt mai putin pregatite sa reziste competitiei din Uniunea Europeana. In mod special, industria textila nu pare pregatita sa renunte la activitatile de lohn, pe care sa le inlocuiasa cu produse proprii.Studiul GEA arata ca inovatia tehnologica primeste putina incurajare din partea statului. Firmele care folosesc propriile resurse pentru acoperirea cercetarilor (80% din totalul respondentilor) nu primesc facilitati din partea statului. Mai mult, doar 2,4 % din totalul firmelor au obtinut fonduri publice. Nu trebuie sa ne mire acest „scor”, daca ne gandim ca Romania aloca nu mai mult de 20 de milioane de euro activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica 0,003% din PIB! Mai grav este faptul ca firmele romanesti nu sunt la curent cu posibilitatile de finantare venite din partea Uniunii Europene. Doar doua firme din totalul de 170 de societati participante la studiul GEA au accesat fonduri comunitare si doar 3,5% din aceste firme au obtinut credite pentru activitatea de inovare tehnologica.In concluzie, firmele noastre se bazeaza in continuare pe calul pierzator al salariilor mici si nu pe cresterea competitivitatii, stimulata de inovare tehnologica. Daca Uniunea Europeana si-a propus prin intermediul Agendei Lisabona sa devina cea mai performanta economie la nivel mondial, in mod sigur Romania nu face parte din acest „peisaj”.