Noi obligații fiscale pentru bănci și companii din domeniul petrolier și al gazelor
ANAF a introdus noi prevederi fiscale care vizează instituțiile de credit din România, impunându-le un impozit suplimentar calculat pe cifra de afaceri. Conform proiectului de ordin pus în transparență, băncile vor trebui să achite acest impozit trimestrial, pe lângă impozitul pe profit deja existent.
Potrivit reglementărilor, instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine – vor achita un impozit de 2% pe cifra de afaceri în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, urmat de o reducere la 1% începând cu 1 ianuarie 2026.
Taxe noi pentru sectorul petrolier și al gazelor
Pe lângă sectorul bancar, ANAF a inclus și companiile din domeniul petrolului și al gazelor naturale în noul cadru fiscal. Acestea vor plăti un impozit suplimentar de 0,5% dacă cifra de afaceri depășește 50 de milioane de euro.
De asemenea, a fost reintrodus impozitul pe construcții speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”. Acesta se va aplica asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului precedent, cu o cotă de 1%.
Cine trebuie să achite „Taxa pe Stâlp”?
Contribuabilii obligați la plata acestui impozit sunt:
- Persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și altor entități fără scop patrimonial;
- Persoanele juridice străine care desfășoară activitate printr-un sediu permanent în România;
- Persoanele juridice cu sediul social în România, înființate conform legislației europene.
Aceste noi prevederi fiscale au fost introduse prin Ordonanța „Trenuleț” și au ca scop creșterea veniturilor bugetare prin impozitarea suplimentară a sectoarelor financiare și energetice.
Amendă de la ANAF pentru micii comercianți
Campaniile de control desfășurate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au devenit un subiect de dezbatere intensă în rândul micilor comercianți din România. În piețele agroalimentare și târguri, inspectorii ANAF aplică sancțiuni riguroase, uneori pentru nereguli minore, fapt ce a generat nemulțumiri și controverse.
În perioada sărbătorilor de iarnă din 2024, ANAF și-a intensificat verificările, desfășurând acțiuni de control împreună cu reprezentanți ai Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor și ai Direcției Sanitare Veterinare. Scopul principal declarat al acestor verificări este combaterea evaziunii fiscale, însă impactul asupra micilor comercianți a fost unul semnificativ.
Un caz care a stârnit reacții puternice a fost cel al unui comerciant sancționat cu 5.000 de lei pentru un surplus de 5,70 lei găsit în casă fără emiterea unui bon fiscal. Deși legislația fiscală impune respectarea strictă a regulilor privind evidența încasărilor, proporționalitatea sancțiunii aplicate în raport cu gravitatea faptei a fost pusă sub semnul întrebării.
Micii comercianți resimt controalele ANAF ca pe o presiune suplimentară într-un mediu economic deja dificil. Mulți dintre aceștia susțin că, deși înțeleg necesitatea combaterii evaziunii fiscale, amenzile disproporționate pentru abateri minore nu fac decât să descurajeze antreprenoriatul de mici dimensiuni.
