Impozit suplimentar din anul 2025

Propunerea deputaților de a introduce un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru toate companiile din sectorul petrolului, gazelor și carburanților ar putea duce la creșterea prețurilor pentru gaze naturale, benzină și motorină, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Această măsură fiscală, deși este menită să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat, ar putea transfera povara financiară asupra consumatorilor finali, crescând costurile pentru combustibili și utilități.

Chisăliță subliniază că acest impozit ar putea influența direct prețurile, întrucât companiile din domeniu ar încerca să compenseze pierderile generate de taxa suplimentară prin majorarea tarifelor. Într-un context deja sensibil, în care prețurile energiei sunt în creștere la nivel global, o astfel de măsură ar putea agrava situația pieței interne și ar afecta atât consumatorii casnici, cât și sectorul industrial.

„Camera Deputaţilor a aprobat o modificare a Codului fiscal, după ce Consiliul Economic şi Social, Guvernul şi Senatul au respins o iniţiativă, prin care toate companiile de petrol, gaze şi carburanţi din România (producătorii, furnizorii, distribuitori, retailerii) vor plăti anul viitor un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri.

Efectul acestei măsuri: translatarea acestor costuri la consumatori, dar şi faptul că se vor face doar tranzacţii pe termen scurt, cu efect asupra lichidităţii pieţei şi astfel va rezulta o concurenţă şi mai mică şi preţuri şi mai mari în piaţă”, afirmă Dumitru Chisăliţă, Asociaţiei Energia Inteligentă.

Potrivit declarațiilor sale, deputații și-au justificat propunerea prin următoarele argumente: „jucătorii cu afaceri de peste 50 de milioane de euro își împart businessul în mai multe firme mai mici pentru a evita plata acestei taxe, ceea ce este legal, însă aduce prejudicii bugetului de stat.”

Aceștia au subliniat că, deși fragmentarea afacerilor este permisă de lege, ea are un impact negativ asupra veniturilor publice.

,,Consumatorii vor simţi efectul acestor modificări legislative”

Cu toate acestea, Dumitru Chisăliță a criticat în mod special faptul că aceste măsuri sunt motivate „în mod fals” de dorința de a elimina „riscurile de dezechilibre la nivel național a sectorului de petrol și gaze naturale, ce ar putea aduce atingere inclusiv asupra măsurilor de siguranță energetică la nivelul României.”

Chisăliță consideră că acest argument este nefondat și că măsura nu are legătură directă cu securitatea energetică a țării, ci mai degrabă cu creșterea poverii fiscale asupra companiilor din domeniu, ceea ce ar putea avea consecințe asupra prețurilor finale pentru consumatori.

„Populismul acestei modificări legislative, regăsindu-se în motivaţiile expuse, dar mai ales în demonstrarea „falselor interese faţă de consumatori”. Sigur, nenumăratele măsuri electorale, extrem de costisitoare, trebuie să fie acoperite de bani care să fie strânşi la bugetul de stat.

Însă aceste măsuri vor lovi, în fapt, tocmai în consumatori. Este adevărat, consumatorii vor simţi efectul acestor modificări legislative la mult timp după ce votanţii acestei legi, fluturând beneficiile legii, vor fi realeşi în viitorul Parlament al României. Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze şi carburanţi – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare şi marjă de profit foarte mică.

În fapt supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaţilor este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceştia îl obţin. În această situaţie unii furnizori / retaileri sunt în situaţia în care trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câştigul lor. Adică ar da faliment. Alternativa este majorarea preţului la combustibili şi gaze naturale. Iar cel mai probabil iniţiativa populistă a deputaţilor va avea ca efect – preţuri mai mari la gaze, benzină şi motorină”, explică preşedintele AEI.

Piața va fi destabilizată

El atrage atenția asupra unui alt impact negativ al acestei măsuri fiscale, și anume faptul că va stimula efectuarea doar a tranzacțiilor pe termen scurt.

Acest lucru va avea un efect direct asupra lichidității pieței, reducând volumul și consistența tranzacțiilor pe termen lung, care sunt esențiale pentru stabilitatea pieței.

Într-o astfel de situație, companiile ar putea fi mai puțin interesate să încheie contracte durabile, preferând să își limiteze expunerea pe termen scurt pentru a reduce riscurile fiscale suplimentare.

Această tendință va destabiliza piața și va face mai dificilă gestionarea eficientă a resurselor de energie pe termen lung.

„Marja de adaos medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% şi 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor preţul gazelor pe piaţa naturale engros se aşteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situaţie: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% şi 0,5%.

În condiţiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiţii, fără o creştere a preţului. Efectul acestei măsuri: se vor face doar tranzacţii pe termen scurt, cu efect asupra lichidităţii pieţei, astfel va rezulta o concurenţă şi mai mică şi preţuri şi mai mari în piaţă”, a punctat Chisăliţă.