Regimul de impozitare a operațiunilor cu monedele virtuale a fost reglementat în anul 2019, odată cu modificarea Codului fiscal. Câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală este încadrat în prezent în categoria de venituri din alte surse, a căror cotă impozabilă este de 10 % din diferența pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție (adică din profit), spune avocatul Gabriel Albu, care oferă consultanță pe zona impozitării veniturilor din operațiunile cu monedele virtuale.
Începând cu anul 2019, contribuabilii care obțin aceste câștiguri au obligația de a depune declarația unică privind impozitul pe venit până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Legiuitorul instituie și o excepție, pentru câștigul mai mic de 200 lei, dacă totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește 600 lei.
- Când devine un câștig din transferul de monedă virtuală impozabil, în mod concret?
Transferul de monedă virtuală (ca operațiune impozabilă) se poate concretiza în mai multe feluri, nu doar în conversia dintr-o cryptomonedă într-o monedă convențională. Spre exemplu, conversia dintr-o monedă virtuală în altă monedă virtuală sau chiar achiziționarea de bunuri cu astfel de monede. Totuși, având în vedere caracterul nereglementat al acestor tranzacții, precum și accesarea a portofelului electronic care le contorizează devine dificil atât pentru contribuabil, cât și pentru organele fiscale să declare/ să taxeze venituri cât timp nu se transformă într-o monedă convențională.
Dificultăți se pot imagina, de asemenea, și în cazul obținerii de criptomonedă altfel decât prin achiziție, de ex. obținerea prin “minare”/”minerit” (cryptocurrency mining), situație în care va fi dificilă determinarea câștigului net, ca diferență între venitul obținut prin conversia criptomonedei în monedă convențională și cheltuielile aferente obținerii monedei virtuale.
Chiar și în contextul conversiilor crypto – monedă convențională este greu de determinat și depinde de la o platformă de conversie la alta. De exemplu, dacă în spatele unui portofel electronic s-ar afla un cont bancar real, care iese din sfera virtualului, atunci este mai ușor atât pentru contribuabil, cât și pentru organul fiscal să identifice veniturile impozabile.
O situație care se impune a fi lămurită, de asemenea, este în ce măsură s-ar putea lua în calcul impozitarea veniturilor directe în criptomonedă, câtă vreme unii comercianți au început să accepte astfel de tranzacții. Similar și pentru veniturile personale în criptomonedă, spre ex. prin procedeul obținerii originare prin “minare”/”minerit” (cryptocurrency mining), mai ales în condițiile în care este tot mai disponibilă utilizarea criptomonedei pentru facerea de achiziții directe, fără conversia prealabilă în monedă convențională.
- Sustragerea de la obligațiile fiscale (dacă ascunzi – infracțiune; dacă nu declari la timp, de ex – contravenție)
Acei contribuabili care obțin câștiguri din operațiunile specifice cu monede virtuale (transferul de cryptomonede) sunt obligați să plătească o cotă de 10% cu titlu de impozit de venit. Nerespectarea acestei obligații de declarare a veniturilor și de plată a impozitului poate constitui infracțiunea de evaziune fiscală în condițiile art. 9 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005:
(1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
- omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
În toate celelalte cazuri, sustragerea de la obligațiile fiscale constituie contravenție și este sancționată conform art. 366 din Codul de procedură fiscală: Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:
(…)
- b) neîndeplinirea de către contribuabil/ plătitor la termen a obligaţiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor şi veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume, precum şi orice informaţii în legătură cu impozitele, taxele, contribuţiile, bunurile şi veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora.
Practici din alte țări
Dacă în România cota de impozitare a veniturilor provenite din transferul de monedă virtuală este de 10%, în alte state din Europa regimul diferă, de la reglementarea unui regim impozabil diferit între tranzacțiile ocazionale și cele făcute în mod continuu până la stabilirea unor cote ridicate, de pâna la 66%.
De exemplu, Franța încearcă să țină sub control fenomenul tranzacțiilor cu crypto, taxând acele vânzări de monede virtuale ocazionale cu 66% din câștig, în timp ce cota pentru persoanele care sunt active pe această piață și tranzacționeză în mod uzual scade la 28%.
O astfel de diferențiere se face și în Spania, unde tranzacțiile realizate pe termen scurt (în decurs de mai puțin de un an) se impun unor cote cuprinse între 24,74% și 52%, în timp ce persoanele care tranzacționează pe termen lung vor fi taxate cu procente între 19% – 23%. Procentul este stabilit în funcție de câștigul efectiv obținut într-un an.
În Norvegia, cota pentru tranzacțiile cu crypto este stabilită la 25%. Mai mult decât atât, statul norvegian susține pierderile din vânzarea de monede virtuale, acestea din urmă fiind deductibile. Interesant este faptul că, în această țară nu doar tranzacțiile cu crypto monede reprezintă prilej de impozitare, ci și minarea efectivă fiind considerată venit din alte surse.
În alte țări precum Germania, taxele sunt datorate către stat doar dacă tranzacționezi în primul an de la primirea sau achiziția monedei virtuale, iar în Portugalia se afla într-o situație asemănătoare României înainte de apariția dispozițiilor exprese referitoare la aceste tranzacții, neexistând până la acest moment reglementări în domeniu.
Reglementarea la nivelul Uniunii Europene
La nivelul Uniunii Europene, problemele pe care le ridică tranzacțiile cu monede virtuale în materie de evaziune fiscală au fost sesizate de către Comisia Europeană. În data de 15 iulie 2020, aceasta din urmă a adoptat un nou plan de acțiune. Comisia și-a propus, pentru anul 2021, actualizarea directivei privind cooperarea administrativă în materie fiscală. Nevoia acestei actualizări a fost chiar apariția unor mijloace alternative de plată și investiții precum moneda electronică, care ar putea submina progresele înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește transparența fiscală și prezintă, totodată, riscuri semnificative de evaziune fiscală.
În acest sens, în perioada 10 martie – 2 iunie 2021 Comisia a lansat o consultare publică, având o secțiune dedicată domeniului cripto-activelor și monedei electronice. Informațiile sunt menite să ajute Comisia în redactarea inițiativei legislative și a noilor reguli referitoare la raportarea și schimbul de informații în scopuri fiscale privind monedele electronice și activele crypto.
Definirea unui nou set de reguli este planificat pentru al treilea trimestru al anului 2021, cu scopul de a actualiza Directiva privind cooperarea administrativă în materie fiscală și a extinde domeniul de aplicare a activelor cripto și a monedei electronice.
Gabriel Albu este avocat specializat în dreptul penal al afacerilor, cu o largă experiență în această arie de practică. De numele lui se leagă și succesul celebrului dosar Rompetrol II, fiind avocatul care a coordonat apărarea. De-a lungul timpului, a fost implicat într-un număr mare al cauzelor penale de nivel înalt derulate în România. Gestionează cauze complexe, la cel mai înalt nivel de reprezentare, implicând îndeosebi acuzații de evaziune fiscală și fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, acuzații de corupție, de fraudă financiară, infracțiuni de serviciu, pe piața de capital și fraude privind achizițiile publice.
Gabriel este indicat de prestigiosul anuar internațional de specialitate Legal 500 ca „Leading Individual” pentru domeniul dreptului penal al afacerilor.
Gabriel Albu este avocat titular și fondator Albu Legal, casă de avocatură boutique specializată în dreptul penal al afacerilor (white-collar crime).
