critica proiectul pus pe masa de Finante, in vreme ce patronatele par sa se multumeasca cu compromisurile acceptate, pana acum, de stat. Pretul acestei paci a fost revenirea la o mai veche facilitate, abandonata in actualul Cod: scutirea de impozit pe profitul reinvestit. De la 1 ianuarie 2005, firmele vor putea sa opteze pentru scutire sau pentru aplicarea amortizarii accelerate. Acest tip de alegere este unic, nicaieri in lume statul nelasand la latitudinea patronilor modalitatea de impozitare
critica proiectul pus pe masa de Finante, in vreme ce patronatele par sa se multumeasca cu compromisurile acceptate, pana acum, de stat. Pretul acestei paci a fost revenirea la o mai veche facilitate, abandonata in actualul Cod: scutirea de impozit pe profitul reinvestit. De la 1 ianuarie 2005, firmele vor putea sa opteze pentru scutire sau pentru aplicarea amortizarii accelerate. Acest tip de alegere este unic, nicaieri in lume statul nelasand la latitudinea patronilor modalitatea de impozitare.Mult mai fierbinti sunt discutiile cu sindicalistii, care se invart, in principal, in jurul impozitului pe venit. Finantele au renuntat, cel putin pentru 2005, la ideea cotei unice de impunere a veniturilor, contestata vehement de sindicate, inclinand catre varianta propusa initial de liderii sindicali, si anume reducerea numarului cotelor de impozitare, de la cinci la trei. Cu toate acestea, sindicatele vor mai mult: o impozitare mai drastica a veniturilor mari, pentru a se reduce povara fiscala de pe veniturile mici.Marea miza a relaxarii fiscale o vor constitui reducerile la contributiile sociale, ce se situeaza in momentul de fata printre cele mai ridicate din regiune. Nici institutiile financiare internationale nu mai contesta necesitatea reducerii fiscalitatii, inclusiv Fondul Monetar International recunoscand ca micsorarea contributiilor sociale ar fi trebuit aplicata mai de mult. Guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, spune ca au fost discutate inclusiv caile de realizare a acestei masuri: acceptarea unui deficit mai mare sau obtinerea unui imprumut de finantare. Statul este hotarat sa reduca contributiile sociale, in discutie ramanand doar cu cat anume.Relaxarea fiscala ar mai putea insemna si o reducere a cotei impozitului pe profit, in conditiile in care concurenta fiscala a tarilor vecine incepe sa se faca simtita tot mai puternic in atragerea investitiilor straine. Finantele calculeaza inca impactul acestei masuri asupra bugetului. Un alt refren al melodiei relaxarii fiscale ar putea fi reducerea TVA pentru anumite produse.Modificari la Codul fiscal vor avea loc o singura data pe an, incepand cu 2004. Potrivit prevederilor Codului fiscal, orice schimbare ce va interveni in legislatia fiscala, va trebui anuntata cu cel putin sase luni inainte de aplicarea ei.
Impozitul pe profit
Guvernul a cedat, in cele din urma, presiunilor patronilor de firme, acceptand reintroducerea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit. O lunga perioada, Finantele au sustinut cu tarie avantajul pe care il ofera amortizarea accelerata, facilitate ce a inlocuit neimpozitarea profitului reinvestit. Solutia de compromis gasita a fost aceea a functionarii in paralel a celor doua modalitati de impozitare. „Dupa anul 2005, vom vedea care dintre cele doua sisteme va fi mai mult folosit de catre societati”, a declarat premierul Adrian Nastase. El a precizat ca nu s-a decis, deocamdata, daca sistemele vor functiona simultan pentru o anumita perioada determinata, care sa permita evaluarea ulterioara a optiunilor intreprinzatorilor, sau daca cele doua optiuni vor fi valabile pe termen nelimitat. Patronii au sustinut ca aplicarea amortizarii accelerate nu le este la indemana, intrucat nivelul cheltuielilor deductibile este atat de ridicat, incat firmele inregistreaza pierderi contabile. Pe de alta parte, Finantele spuneau ca amortizarea accelerata are aventajul de a putea fi aplicata si de catre fimele care nu obtin profit, precum si de companiile nou infiintate.Actorii in negocierea modificarilor la Codul fiscal ne-au declarat ca se pune si problema reducerii la 20% a impozitului pe profit, de la 25% cat este in prezent. „Reducerea propusa la impozitul pe profit este pur simbolica. Diavolul e in detalii. Trebuie vazut ce se va intampla in paralel cu impozitul pe dividende, pentru ca daca impozitul la acestea din urma va creste foarte mult, va fi anulata scaderea propusa la impozitul pe profit”, afirma Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).Tot la capitolul Impozit pe profit ar trebui operate schimbarile cerute de promisiunile cu iz electoral, lansate in ultima perioada de Guvern. Este cazul tichetelor de turism, la care se presupune ca ar trebui sa contribuie, alaturi de angajati, si angajatorii. Pentru a-i stimula pe cei din urma, Codul fiscal ar trebui sa le recunoasca deductibilitatea contributiilor suportate. O alta deductibilitate ar urma sa fie recunoscuta comerciantilor care accepta sa faca o reducere de 5% clientilor care folosesc cardul bancar pentru cumparaturi. Aceasta daca Guvernul va legifera promisiunea pe care a facut-o in urma cu aproximativ o luna, pentru stimularea platilor pe card. Pentru o mai buna administare a impozitului pe profit si pentru cresterea gradului de conformare a contribuabililor, Executivul a stabilit in strategia sa fiscala ca, incepand cu exercitiul financiar al anului 2005, sa introduca sistemul platii anuale a impozitului pe profit, cu plati anticipate in cursul anului. Statul este de parere ca acest sistem va solutiona problemele actuale generate de declararea trimestriala sau lunara, in cazul bancilor, a impozitului pe profit, urmand ca regularizarea veniturilor si cheltuielilor sa fie facuta doar la finele anului.Incepand cu 1 ianuarie 2005, este posibil, de asemenea, sa fie introdusa la calculul profitului impozabil si deductibilitatea cheltuielilor cu stocurile degradate, dar inainte de aceasta trebuie stabilite dimensiunile pierderilor respective.
Impozitul pe venit
Anuntata cu mare pompa in urma cu un an, introducerea cotei unice de impozitare pare sa devina o amintire. Invocand faptul ca nu exista sustinere din partea contribuabililor, Executivul a renuntat si sa mai discute aceasta posibilitate. De actualitate pare sa ramana propunerea initiala a sindicatelor privind reducerea de la cinci la trei a actualelor cote progresive de impozitare, aplicate la transe de venit (18%, 23%, 28%, 34%, 40%). In timp ce patronatele acuza nivelul mult prea mare al cotei maxime de impozitare si venitul mult prea mic la care aceasta se aplica sub 400 de euro, sindicatele insista pentru diminuarea cotei minime de 18%, pana la 14%.Desi Codul fiscal prevede o serie de deductibilitati suplimentare, nu se aplica decat deducerea cheltuielilor cu asigurarea locuintei. Contributiile la schemele de pensii ocupationale si cheltuielile cu reabilitarea termica sunt deductibile doar in teorie, in practica neexistand legislatia care sa le permita implementarea.Companiile de consultanta fiscala au recomandat, in repetate randuri, Ministerului Finantelor sa aiba in vedere o mai mare claritate a formularilor in textul reglementarilor fiscale. La randul lor, patronatele au propus acordarea unei deduceri din venitul anual global pentru achizitia de echipament informatic recunoasterea cheltuielilor pentru procurarea unui calculator. Agentia Nationala pentru Conservarea Energiei a cerut deducerea din impozitul pe venit a cheltuielilor cu echipamentele de economisire a energiei si consumul de energii nepoluante.Taxa pe valoarea adaugataRomania a negociat cu Uniunea Europeana, atunci cand a inchis provizoriu capitolul „Impozitarea”, o lista de produse si servicii care ar putea beneficia de o cota redusa de TVA, 9% in loc de 19%. Calendarul de aliniere a operatiunilor ce vor beneficia de o taxa pe valoarea adaugata de 9% are prevederi ce se intind pana la 31 decembrie 2006. Acum, Finantele discuta cu partenerii sociali care vor fi serviciile si produsele ce vor avea o cota redusa, incepand cu 1 ianuarie 2005, si care sunt operatiunile ce vor fi introduse de la 1 ianuarie 2006. Principalele obiective asumate de Guvern pentru 2005 au in vedere introducerea in legislatia nationala a regimurilor speciale de TVA 9%, pentru producatorii agricoli, pentru vanzarea de obiecte de arta, de colectie sau antichitati, ca si pentru activitatile din turism. De asemenea, statul ar mai putea elimina scutirile de TVA pentru gospodariile agricole individuale, concomitent cu implementarea regimului special pentru producatorii agricoli. Scutirea de TVA pentru importul de licente de filme si programe ar putea fi, totodata, eliminata, la fel ca si cea pentru abonamentele la agentiile de stiri externe destinate mass-media. Tot de la 1 ianuarie 2005, ar putea fi introduse in legislatia nationala prevederile referitoare la schimburile intracomunitare ce se vor aplica dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana.rnPe lista subiectelor discutate de partenerii sociali si de reprezentantii Finantelor ar mai putea fi incluse si produsele alimentare, care ar putea avea o cota scazuta de TVA, de 9%, incepand cu 1 ianuarie anul viitor. rnLa momentul adoptarii Codului Fiscal, a fost introdusa o cota de TVA de 9% la carte. Pana la acel moment, insa, cartilor le fusese aplicata o cota de TVA de 0%, introducerea cotei de 9% provocand o mare de proteste. Editurilor li s-a promis o deducere care sa acopere taxa de 9%, au avut loc nenumarate intalniri ale ministrului finantelor cu reprezentantii editurilor, dar nu s-a ajuns la nici un acord. Cititorii au cumparat cartile cu un pret mai mare cu 9%. Modificarea Codului fiscal, insa, pare ca va cuprinde si acest capitol, Finantele declarandu-se de acord cu micsorarea cotei de TVA aplicata la carte. rn
rnAccize rn
rnIn ceea ce priveste accizele, lucrurile sunt clare, Romania avand pus la punct un calendar prin care stabileste etapele pe care trebuie sa le parcurga ca sa aduca accizele la nivelul celor practicate in Uniunea Europeana. Produsele accizate sunt tigaretele si tigarile de foi, alcoolul si bauturile distilate, uleiurile minerale, benzina fara plumb si motorina utilizata drept carburant auto. rnAstfel, de la 1 iulie anul acesta trebuie sa neasteptam la o majorare a accizelor: astfel, la tigarete, acciza la 1 iulie va fi de 16,5 euro la 1.000 de bucati, in crestere cu 1,63 euro la 1000 de tigarete. La alcool si bauturi alcoolice distillate, acciza va creste cu 130 de euro pe hectolitrul de alcool pur, de la 150 de euro la 280 de euro pe hectolitru. In ceea ce priveste accizele la uleiurile minerale, acestea se vor majora de la 1 iulie cu zece euro pe tona, de la 404 euro la 414 euro pe tona. si acciza la benzina fara plumb va creste de la jumatatea acestui an, dar va fi o crestere mai mica, de sase euro pe tona, de la 347 de euro la 353 de euro pe tona. Acciza la motorina, in schimb, va cunoaste o majorare mai substantiala, de 20 de euro pe tona, de la 221 de euro pe tona la 241 de euro pe tona. Pana acum, orice crestere de acciza s-a resimtit si in pretul de vanzare cu amanuntul al produselor respective, deci este cazul sa ne asteptam si de aceasta data la noi majorari.rnContributiile socialernDesi nu sunt introduse in Codul fiscal, negocierile cu partenerii sociali vizeaza si reducerea contributiilor sociale, suportate de angajat si angajator. In acest moment, ele se situeaza la unul dintre cele mai ridicate niveluri din zona: 49,5%, dupa ce anul trecut contributiile sociale au cunoscut o scadere cu trei puncte procentuale. rnMinisterul Finantelor s-a laudat, la inceputul acestui an, ca are resurse bugetare pentru a reduce contributiile sociale CAS, cu patru puncte procentuale. Dupa ce a facut mai multe simulari, Finantele nu par a fi hotarate in privinta procentelor, variantele in discutie fiind de reducere cu doua, trei, respectiv patru puncte procentuale. rnCat platesc altii statuluirnImpozitarea fortei de muncarnSlovacia: rata unica de impozitare – 19% (de anul acesta au fost inlocuite ratele progresive)rnPolonia: Polonezii platesc asigurari sociale de aproximativ 18.71% la o baza maxima de contributie de 17,175 USD (la care se adauga si contributiile angajatorului de 20.64%), plus asigurari de sanatate de 8.25%. Baza de contributie maxima in 2004 pentru asigurari sociale este de 17,175 USD.rnBulgaria: rata de impozitare se situeaza intre 12% si 29%. Cota de 29% se aplica pentru venit anual mai mare de 4.400 de USD. Rata totala de contributii sociale este de 10,5% pentru angajat si de 32,2% pentru angajator, in vreme ce baza lunara maxima de contributie este de 730 USD.rnSerbia: rata de impozitare a salariilor este de 14%. Contributiile catre asigurari se ridica la 34%, iar ratele se platesc egal si de catre angajat si de catre angajator.rnImpozitul pe profitrn
rnCotele variaza de la 18% la 31% dupa cum urmeaza:rn
rn Cehia – 31%rn
rn Ungaria – 18%rn
rn Polonia – 27%rn
rn Bulgaria – 23,5%trn
rn
rnProfitul reinvestit nu se mai impoziteazarn
rn cel mai probabil: scutirea la impozitul pe profitul reinvestit se va aplica in paralel cu amortizarea accelerata, de la 1 ianuarie 2005 rn
rn cota impozitului pe profit ar putea fi redusa de la 25% la 20%rn
rn ar putea fi acordata angajatorului o deducere pentru contributiile platite de acestia angajatilor in cazul tichetelor de turism rn
rn o alta deducere s-ar putea aplica pentru firmele care acorda reduceri de pret la cumparaturile facute prin cardrn
rn se va introduce sistemul platii anuale a impozitului pe profit, cu plati anticipate in cursul anuluirn
rn
rnMai putine cote De impozit pe venitrn
rn cel mai probabil: ar putea fi reduse de la cinci la trei actualele cote progresive de impozitare, aplicate la transe de venit (18%, 23%, 28%, 34%, 40%).rn
rn cota maxima s-ar putea aplica la venituri mai mari decat in prezent, iar cota minima ar putea fi diminuatarn
rn ar putea fi acordata o deducere din venitul anual global pentru achizitia de echipament informatic recunoasterea cheltuielilor pentru procurarea unui calculatorrn
rn cheltuielile cu echipamentele de economisire a energiei si consumul de energii nepoluante ar putea fi deduse din impozitul pe venitrn
rn
rnAccizele sunt In cresterern
rn cel mai probabil: de la 1 iulie, pretul la produsele accizate va creste, din cauza majorarii accizelor aplicate, ca urmare a calendarului negociat cu UErn
rn tigari: acciza se va ridica la 16,5 euro la 1.000 de bucati, in crestere cu 1,63 euro rn
rn Alcool si bauturi alcoolice: acciza va creste la 280 Euro pe hectolitrul de alcool purrn
rn Uleiuri minerale: accizele se vor majora la 414 eurorn
rn Benzina fara plumb: acciza va creste cu 6 euro pe tona, la 353 de euro rn
rn Motorina: acciza va cunoaste o majorare de 20 de euro pe tona, la 241 de euro rn
rn
rnTVA mai mic la alimentern
rn cel mai probabil: cota redusa de 9% ar putea fi aplicata producatorilor agricoli, la vanzarea de obiectelor de arta, de colectie sau antichitatirn
rn ar mai putea fi eliminate scutirile de TVA pentru gospodariile agricole individualern
rn scutirea de TVA pentru importul de licente de filme si programe ar putea fi eliminata, la fel ca si cea pentru abonamentele la agentiile de stiri externe rn
rn produsele alimentare ar putea avea o cota scazuta de TVA, de 9%rn
rn cota TVA aplicata la carte ar putea fi micsorata incepand de anul viitorrn
rn
rnContributii sociale cu 4% mai scazutern
rn negocierile cu partenerii sociali vizeaza si reducerea contributiilor sociale, suportate de catre angajat si angajator rn
rn cel mai probabil: reducere a contributiilor sociale va fi de patru puncte procentuale, de la nivelul actual de 49,5% (contributie suportata de angajat si angajator)rn
rn sunt in discutie si variante mai modeste de reducere a contributiilor sociale, de doar doua sau trei puncte procentuale, in conditiile in care Finantele vor considera ca bugetul nu isi permite o relaxare mai marern
rn reducerea contributiilor sociale este solicitata atat de patronate, cat si de sindicate