Impozitul minim a adus venituri suplimentare la stat de 592,8 milioane de lei, potrivit lui Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, citat de Mediafax.
„În primele două trimestre de plată aferente aplicării impozitului minim, respectiv activitatea din trimestrul doi şi trei ale anului 2009, s-au încasat venituri totale din impozitul minim în valoare de 592,82 milioane de lei. Suma include stingeri de natura compensărilor cu alte impozite plătite în plus sau cu sume din TVA, operări de deconturi rectificative şi reglări de evidenţă de fişă analitică pe plătitor”, a menţionat Blejnar.
Suma totală încasată de stat în contul impozitului pe profit a fost de 8.425, 4 milioane de lei în aceeaşi perioadă, deci contribuţia forfetarului a fost de doar 7% în încasările din impozitul pe profit.
Înainte de introducerea impozitului minim, o analiză a Ministerului de Finanţe indica faptul că noua taxă va aduce venituri suplimentare la buget de 350 de milioane de lei, deci estimările iniţiale au fost depăşite.
Statul a introdus impozitul forfetar argumentând că multe firme îşi cosmetizează conturile de profit şi pierdere pentru a plăti taxe mai mici. Astfel, Ministerul de Finanţe susţinea că din cele peste 617.000 de firme care au depus bilanţuri contabbile, aproape 40% au raportat pierderi.
Potrivit prevederilor unei ordonanţe de urgenţă care a intrat în vigoare de la 1 mai, firmele în cazul cărora impozitul pe profit a fost mai mic decât impozitul minim sunt obligate la plata unor sume calculate în funcţie de veniturile realizate. Astfel, firmele plătesc un impozit minim anual cuprins între 2.200 lei (aproximativ 500 euro), dacă au venituri totale de până la 52.000 lei, şi 43.000 lei (circa 10.000 euro) pentru venituri de peste 129 milioane lei. Contribuabilii care înregistrează profit plătesc în continuare un impozit de 16%, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează.
Introducerea impozitului minim a fost contestată de oamenii de afaceri, aceştia avertizând că o consecinţă imediată va fi închidera firmelor. Registrul Comerţului a raportat că 127.000 de firme şi-au suspendat activitatea până în noiembrie, cifra fiind de 12 ori mai mare decât cea înregistrată în primele 11 luni ale lui 2008.
Update: ANAF susţine că firmele care s-au închis sunt cele fără activitate
Peste 72% din firmele care au fost închise în primele nouă luni nu aveau activitate, a declarat preşedintele ANAF Sorin Blejnar, care consideră că lichidarea acestor societăţi nu a fost determinată de aplicarea impozitului minim.
„Considerăm că principalele cauze care au dus la oprirea activităţii acestor firme au fost renunţarea la societăţile comerciale nefuncţionale, restrângerea activităţii din motive de criză economică sau mutarea activităţii altundeva”, a declarat Blejnar pentru Mediafax.
El a arătat că, din cele 128.046 scocietăţi închise în perioada ianuarie-septembrie, 92.723, respectiv 72,4%, nu aveau activitate la momentul respectiv, iar 12.704 firme, reprezentând 10% din total, au avut un volum de activitate nesemnificativ, cu o cifră de afaceri lunară sub 100 de euro.
Preşedintele ANAF a arătat că multe dintre firme s-au înregistrat ca persoane fizice autorizate (PFA) pentru a-şi organiza mai bine activitatea.
În perioada menţionată, au fost înfiinţate 51.845 de persoane fizice autorizate, cu aproape 3.000 mai multe decât pe întreaga perioadă din 2008, când numărul total de noi PFA a fost de 49.092.