Impozitul forfetar, pus din nou arbitrar

Un restaurant din Floreasca va plăti un impozit forfetar de trei ori mai mare decât acum, după grila propusă de Finanţe, care ţine „secretă“ reţeta aflată la baza noilor calcule. Potrivit grilei impozitului minim valabile în prezent, un restaurant cu cifra de afaceri de 100.000 de euro plăteşte anual 1.585 euro. Conform noii grile propuse de Ministerul Finanţelor, dacă restaurantul se află în zona Floreasca şi are o suprafaţă de 100 de metri pătraţi, la aceleaş

Un restaurant din Floreasca va plăti un impozit forfetar de trei ori mai mare decât acum, după grila propusă de Finanţe, care ţine „secretă“ reţeta aflată la baza noilor calcule.

Potrivit grilei impozitului minim valabile în prezent, un restaurant cu cifra de afaceri de 100.000 de euro plăteşte anual 1.585 euro. Conform noii grile propuse de Ministerul Finanţelor, dacă restaurantul se află în zona Floreasca şi are o suprafaţă de 100 de metri pătraţi, la aceleaşi venituri, va plăti 5.243 euro. În schimb, dacă este situat în Drumul Taberei, va plăti cu 15% mai puţin, respectiv 4.585 euro.

Cum s-a ajuns la aceste calcule este un mister chiar şi pentru specialiştii din domeniul fiscalităţii. Aşa cum era de aşteptat, Ministerul Finanţelor a lansat un proiect fără să şi-l asume oficial şi, implicit, fără să dea explicaţii şi justificări privind noua modalitate de calcul.

Deocamdată, au fost emise criterii de impozitare doar pentru două sectoare economice: res­taurante, baruri şi cafenele, respectiv hoteluri şi facilităţi de cazare. Pentru primul domeniu de activitate, impozitul se stabileşte în funcţie de variabilele: rangul localităţii şi suprafaţa utilă, iar pentru cel de-al doilea, în funcţie de numărul de stele sau margarete şi de numărul de camere autorizate.

Pentru celelalte 26 de coduri CAEN selectate pentru impozitul forfetar, aşa cum apar în proiectul Finanţelor, nu s-a stabilit niciun fel de criterii de calcul. Nici măcar cifra de afaceri până la care se percepe impozitul nu este clară, fiind prevăzute două praguri: 35 mii euro şi 100 mii euro.

Criterii ambigue

„Poziţionarea geografică are, în principiu, relevanţă în volumul vânzărilor, în cadrul aceleiaşi categorii de servicii. Nu putem compara veniturile unei cafenele de pe Calea Dorobanţilor, din Bucureşti cu veniturile unei cafenele dintr-un oraş cu mai puţin de 10.000 de locuitori. Cu siguranţă, însă, nu este singurul criteriu, şi sistemul va crea unele inechităţi“, spune Petre Dinu, partener Cunescu, Balaciu şi Asociaţii, casă de avocatură membră Nexia.

„Dacă putem discuta de un avantaj al acestui sistem de impozitare, acesta este strict legat de cifra de afaceri, deoarece două restaurante din zona Drumul Taberei, catalogată ca zona C, cu cifre de afaceri diferite vor plăti acelaşi impozit dacă suprafaţa ocupată este identică“, explică Gheorghe Enache, TaxHouse.

Totodată, acesta remarcă alte deficienţe ale grilei lansate pe piaţă de Ministerul Finanţelor. „Observăm că variabila referitoare la suprafaţa utilă are valoarea maximă de 240 mp, ceea ce înseamnă că impozitul este inaplicabil pentru un restaurant cu o suprafaţă mai mare de atât“, spune Enache. În cazul restaurantelor şi al hotelurilor, se pare că formularea grilei de calcul a plecat de la principiul pe care l-a enunţat anterior ministrul Sebastian Vlădescu, cel al vadului comercial.

Pentru celelalte activităţi din listă, cum ar fi curăţătorii, spălătorii auto, frizerii, pompe funebre, nu se poate anticipa încă valoarea impozitului, însă se poate trage concluzia evidentă că Finanţele vânează în special afacerile mici, pe motiv că acestea au, în general, tendinţa de a se sustrage de la plată.

„Din păcate, necesitatea introducerii unui astfel de impozit relevă mai multe neajunsuri. În primul rând, aprecierea Ministerului Finanţelor, că există un grad de indisciplină fiscală ridicat, şi acest fapt are drept cauză felul în care este gestionată relaţia stat-contribuabil. În al doilea rând, arată că, sub aspect logistic, afacerile vizate nu pot fi controlate, şi de aceea se impune taxarea indiferent de modul în care se desfăşoară activitatea“, afirmă Petre Dinu.

Scop imprecis

Numai că evaziunea de ordinul milioanelor de euro, care afectează atât veniturile bugetare, cât şi concurenţa în piaţă, nu se face cu un coafor sau o cafenea.

„Dacă introducerea acestui impozit forfetar ar economisi timpul irosit de organele fiscale în controale efectuate asupra micilor întreprinzători şi ar canaliza forţa de control către domeniile în care se produce marea evaziune fiscală, limitând astfel posibilităţile de fraudă fiscală şi aducând la lumină sume considerabile din economia subterană, atunci vom putea spune că introducerea impozitului forfetar poate fi de succes“, spune Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran.

Scopul declamat al reformulării impozitului minim în impozit forfetar este combaterea evaziunii. Restrângerea impozitului la o listă de domenii ar presupune că Ministerul Finanţelor a analizat, în ultimul an, fenomenul evaziunii şi a decelat existenţa a 28 de activităţi predispuse la eludarea plăţii.

Bugetul de stat, prioritar

„Dacă Guvernul a ajuns la concluzia că această măsură este una de combatere a evaziunii fiscale, în urma unei analize de identificare a pagubelor provocate şi a numărului de infracţiuni de evaziune, salutăm intenţia, însă, în măsura în care această evaluare nu se justifică, mai important ar fi ca Guvernul să supună dezbaterii măsuri care să evite stoparea falimentului şi redresarea firmelor aflate în dificulate“, spune Gheorghe Enache, precizând că un impozit echitabil poate fi stabilit doar după identificarea profitabilităţii fiecărei activităţi din cele 28 menţionate în proiect.

După cum arată proiectul Finanţelor, dar şi din experienţa anterioară a aprobării impozitului minim fără o dezbatere serioasă cu mediul de afaceri, este evident că scopul real al acestei iniţiative este creşterea încasărilor la buget.

Impozitul minim a avut rolul de a aduce venituri la buget şi de a face curăţenie într-un sistem în care existau sute de mii de firme inactive. A dus la dispariţia unui număr de aproape 200 de mii de firme…
Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor

Mediul de afaceri se teme că impozitul forfetar poate duce la crearea unui mediu os­til înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor pentru acti­vităţiile supuse acestuia.
Gheorghe Enache, TaxHouse

Idei pentru forfetar

– Se va aplica pentru firmele din 28 de domenii de activitate.

– Veniturile totale ale firmelor să fie de cel mult 35 mii sau 100 mii euro pe an.

– Grila de calcul al impozitului a fost propusă deocamdată pentru restaurante, baruri, cafenele şi hoteluri, alte facilităţi de cazare.

– Firmele nou-înfiinţate sau care ies din inactivitate în timpul anului plătesc pentru perioada rămasă din an.