Cu siguranță una dintre cele mai ambițioase politici economice ale președintelui Biden e efortul lui de a negocia un nou regim de impozitare a veniturilor corporatiste care să se aplice la nivel global, astfel încât companiile multinaționale să nu mai poată să instige statele unele împotriva altora într-o cursă acerbă a fiscalității pentru a atrage investiții, a scris The Washington Post într-un editorial.
Impozitul global pe venit al lui Biden a progresat considerabil. Dar partea grea abia acum vine
Planul domnului Biden a fost deja aprobat de cele șapte democrații puternic industrializate și, joi, un grup mult mai vast de 130 de state – incluzând și giganți precum China, Rusia și India – s-a declarat de acord cu el, în principiu, conform washingtonpost.com
Elementele esențiale ale planului sunt un impozit minim de 15% pe profiturile marilor corporații multinaționale și un acord de a impozita o parte din veniturile companiilor globale de internet acolo unde produc ele efectiv profiturile, iar nu în țările în care își declară sediul. Așadar, pe lângă atenuarea competiției internaționale a fiscalității, planul ar putea ajuta țările să colecteze fondurile necesare pentru a lupta cu pandemia.
E important să nu se exagereze în privința impactului financiar real al planului
El ar aduce, estimativ, 150 miliarde de dolari pe an, adică aproximativ 7,5% din profiturile totale de 2 trilioane de dolari realizate în 2019 de cele mai mari multinaționale, conform Fortune 500. Aceste venituri s-ar repartiza între multe state. Cât despre prevederea referitoare la companiile digitale, ea ar transfera în esență altor țări, de la statele în care sunt înregistrate, autoritatea de a impozita aproximativ 100 de miliarde de dolari din profiturile lor. Rezultatul probabil va consta în impozite mai mari pentru ele, dar cu cât mai mari rămâne de văzut.
Și acordul nu va elimina complet competiția fiscală. Cifra de 15% pare să presupună și derogări pentru industrii pe care anumite țări le consideră strategice, cum ar fi sectorul britanic al serviciilor financiare. Irlanda, cu impozitul ei minim de 12,5%, continuă să obiecteze, ceea ce ar putea complica aprobarea finală din partea UE. Ar fi mai corect să afirmi, așa cum s-a exprimat și Mathias Cormann, secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, sub auspiciile căruia s-au desfășurat negocierile, că planul „stabilește limite multilateral convenite” în privința competiției fiscale.
Totuși, fie și numai simpla atenuare a disparităților dintre legislațiile naționale fiscale, cât și a tiparelor distorsionate de investiții produse de ele – adesea în detrimentul SUA și al muncitorilor americani -, tot ar însemna un progres considerabil. Chiar și companiile digitale ar avea de profitat de pe urma unei uniformități mai mari, chiar dacă în unele țări ar urma să plătească impozite mai mari decât acum, presupunând că concesiei administrației Biden în această chestiune i se va răspunde prin abandonarea impozitelor digitale unilaterale de către alte țări – un lucru care pare probabil.
Dar partea cu adevărat dificilă abia acum urmează: adoptarea efectivă a legislației în zeci de țări și apoi implementarea ei eficientă. Dată fiind opoziția aparent inevitabilă a republicanilor față de un plan care ar limita puterea de târguială a corporațiilor, administrația Biden va fi nevoită să preseze în Congres pentru amendamentele necesare la legea fiscală americană de acum până în 2023, cât timp controlul democraților e încă garantat. Atât prin prisma echității cât și a eficienței fiscale, e un efort care merită făcut.
Sursă foto: Dreamstime