După ce a închis în 2009 zeci de mii de firme, impozitul minim, un mare succes în opinia premierului şi a ministrului de finanţe, va fi aplicat din 2010 doar în „domeniile evazioniste“.
Două treimi din IMM-uri consideră impozitul minim ca fiind principalul obstacol pentru companie, iar 49% sunt de părere că inspecţiile şi controalele împiedică activitatea firmelor. Acestea sunt concluziile unui studiu în luna iulie, realizat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM. Studiul vizează identificarea problemelor cu care se confruntă micii întreprinzători. Premierul este însă de altă părere. El susţine că introducerea impozitului minim a avut un efect benefic, pentru că a restrâns numărul firmelor-fantomă. Şi preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar, s-a arătat mulţumit de primele rezultate: în numai două luni de colectare a acestui impozit, statul a încasat 291,7 milioane de lei (69 milioane de euro). „Personal nu cred că au încasat atâţia bani. Însă cei de la Finanţe nu ţin cont de faptul că, în primul semestru, 129.900 de firme şi-au încetat activitatea, sub diferite forme: faliment, suspendare temporară sau definitivă etc. Jumătate din acestea s-au închis după introducerea impozitului minim. În aceeaşi perioadă a anului trecut, şi-au încetat activitatea 60.000 de firme. Şi să nu vă imaginaţi că toate cele 129.000 de firme şi-au încetat complet activitatea. Unele au trecut în economia gri şi prestează anumite servicii la negru“, a declarat, pentru Capital, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNÎPMMR).
Şi ministrul pentru IMM-uri, Comerţ şi Mediul de Afaceri, Constantin Niţă, a afirmat că trebuie avut în vedere nu numai cât s-a încasat, ci şi faptul că aplicarea impozitului minim a condus la reducerea locurilor de muncă şi la majorarea cheltuielilor cu şomajul. Niţă a solicitat, la rândul său, eliminarea impozitului minim.
Ce-am câştigat şi ce-am pierdut
Preşedintele CNÎPMMR demonstrează pierderile generate de impozitul minim făcând un calcul estimativ. Astfel, în România dimensiunea medie a unei firme este de 5,7 salariaţi. Considerând că 40.000 de firme şi-au încetat activitatea din cauza acestui impozit şi că fiecare avea în medie 2,5 angajaţi, înseamnă că 100.000 de persoane au rămas fără loc de muncă. Altfel spus, 40.000 de firme nu mai plătesc impozit pe TVA, pe clădiri, pe salarii, nu mai achită CAS etc. „Rezultă că suma care s-a pierdut este de 150-200 de milioane de euro. Adică mai mult am pierdut decât am câştigat“, punctează Nicolescu.
Emil Boc a anunţat recent că, din 2010, impozitul minim va fi aplicat restrictiv, în ramurile considerate evazioniste. În opinia lui Ovidiu Nicolescu, „un impozit forfetar consistent ar trebui să fie pus în industria tutunului, unde rata profitului este de 0,3% şi care este superrentabilă, ca şi în industria petrolieră, unde rata profitului este 1%“. Preşedintele CNÎMMR arată că, în orice ţară, inclusiv în SUA, 80% din firme sunt microîntreprinderi de supravieţuire. Înseamnă că au unu-trei salariaţi, că nu au profit, dar dau de lucru la una-două familii. Astfel de firme creează locuri de muncă, reduc şomajul şi rezolvă anumite necesităţi locale: o alimentară de cartier, un mic atelier de reparaţii etc.
Dacă impozitul minim era aşa un succes, mai cerea Banca Mondială executivului să restrângă, din 2010, aplicarea acestuia la domeniile evazioniste?
Ovidiu Nicolescu, preşedinte, CNÎMMR
69 mil. de euro s-au strâns după două luni de la aplicarea impozitului minim, de la 65% din firme, conform reprezentanţilor ANAF
