Dacă s-ar aproba introducerea impozitului pe avere, statul ar trebui să angajeze mii de oameni care să verifice declaraţiile şi să încaseze taxa, iar specialiştii spun că un astfel de demers nu ar fi „profitabil”.

Costurile de administrare ale impozitului pe avere, respectiv pentru urmărirea şi încasarea taxei, vor fi foarte mari comparativ cu beneficiile şi nu justifică introducerea acestei taxe, apreciază Mihaela Mitroi, partener la PricewaterhouseCoopers (PwC), la un seminar pe tema relansării economiei.

Oficialul PwC susţine că multe state din Europa care au această formă de impozitare au eliminat-o, în principal din cauza costurilor ridicate pe care le implică. 

Mai mult, în Germania acest impozit a fost declarat neconstituţional, fiind considerat o formă de expropiere.
Pe de altă parte, Mitroi spune că există posibilitatea să fie introdusă în România taxa pe moştenire, precum şi o anumită taxă pe donaţii, pentru a combate această formă de evitare a impozitării.

Surse guvernamentale citate de Mediafax că fiscul vrea să impoziteze averile persoanelor foarte bogate care nu pot justifica veniturile şi sunt suspecte de evaziune fiscală, astfel că ANAF a solicitat deja FMI asistenţă pentru elaborarea legislaţiei.

Potrivit surselor, o echipă de asistenţă tehnică a FMI, alta decât misiunea de evaluare a acordului stand-by, va face într-o primă etapă evaluarea legislaţiei actuale. A doua etapă va presupune formularea de recomandări din partea instituţiei internaţionale pentru elaborarea legislaţiei. 

Referitor la acest subiect, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a declarat recent că „ar fi interesant” de aflat dacă modul în care unele persoane foarte bogate au dobândit în mod licit averea.

Impozitarea averilor mari a fost un subiect dezbătut în ultima perioadă în presă, după ce deputatul PSD Mugurel Surupăceanu a depus o propunere legislativă pentru instituirea din acest an a unui impozit anual de 0,5% asupra valorii nete a averii persoanelor fizice care depăşeşte pragul de 500.000 euro.

Surupăceanu estimează că numărul celor taxaţi ar putea ajunge la 200.000 de persoane, iar sumele colectate de stat – la 100 de milioane de euro. Surupăceanu nu a putut preciza pe ce date sunt fundamentate aceste estimări.