Pentru multe dintre firmele care au contracte de leasing, o noua lovitura aproape ca nu mai conteaza: "Aproape ca nu ne mai mira ca sunt puse taxe pe contracte in derulare", spune Zsofia Barabas, director economic la Covalact Sfantu Gheorghe. Efectul e cu atat mai mare, prin prisma investitiilor. "Impozitul pe leasing e un mic exemplu dintr-un set intreg de masuri fiscale dure, dintre care cel mai mult ne afecteaza eliminarea facilitatilor de reducere a impozitului pentru investitii", spune Gabr
Pentru multe dintre firmele care au contracte de leasing, o noua lovitura aproape ca nu mai conteaza: „Aproape ca nu ne mai mira ca sunt puse taxe pe contracte in derulare”, spune Zsofia Barabas, director economic la Covalact Sfantu Gheorghe.
Efectul e cu atat mai mare, prin prisma investitiilor. „Impozitul pe leasing e un mic exemplu dintr-un set intreg de masuri fiscale dure, dintre care cel mai mult ne afecteaza eliminarea facilitatilor de reducere a impozitului pentru investitii”, spune Gabriela Rusu, contabil-sef la firma Rompak din Pascani, Iasi. In acest an, firma Rompak prevazuse investitii de 25 miliarde lei. „Intre 70.000 si 80.000 de clienti vor fi afectati, firme care au contracte in derulare, la care se adauga noii clienti”, spune Eugen Voicu, secretar general al Uniunii Nationale a Societatilor de Leasing din Romania (UNSLR).
Cu dobanzi ceva mai ridicate decat cele bancare, leasingul avea cateva atuuri: in primul rand, sanse mai mari de obtinere a lor intr-un timp optim; in al doilea rand, posibilitatea deducerii integrale a dobanzii de la plata impozitului pe profit.
O lege recent adoptata schimba datele problemei. Pusa in aplicare de la 1 iulie a.c., Legea nr. 414/2002 introduce impozit pe cea mai mare parte din dobanzi. Singurele care fac exceptie sunt cele bancare (sau de la cooperative de credit autorizate).
In cazul leasingului, scapa de impozit doar ceea ce depaseste 2% plus nivelul Euribor si Libor (nivelul de referinta pe pietele interbancare internationale). De exemplu, pentru un contract in euro, dobanda de 5,6% nu va fi impozitata (la dobanda Euribor de 3,6%). Dobanzile sunt insa mult peste acest nivel. „5,6% este un nivel mic, comparativ cu cel de pe piata, de 15%, intr-un caz bun”, adauga contabilul-sef al firmei Rompak din Pascani. Societatile de leasing nu pot cobori dobanda din pricina costurilor ridicate ce atrag, la randul lor, resurse de pe piata. „Ne imprumutam la 8-10% de la banci. Nivelul de 10% este gradul de indatorare real, practicat pe piata”, spune Eugen Voicu, de la UNSLR. Astfel, la utilizatorul final, cel care achizitioneaza un autovehicul, o autoutilitara sau un utilaj in leasing, dobanda ajunge la un nivel mediu de 15% (considerat un nivel bun).
Ca urmare a impozitarii, costul ratei de leasing va creste cu aproximativ o treime, adauga reprezentantul UNSLR. In expunerea de motive a legii, Ministerul Finantelor Publice precizeaza ca nu a avut in vedere impozitarea contractelor de leasing. In fapt, a urmarit sa limiteze imprumuturile pe care actionarii sau asociatii le acordau societatii, o practica frecventa in a evita impozitele catre stat. De aici, sintagma „institutii de credit autorizate”, singurele in cazul carora dobanzile scapa integral de impozit.
Legea nu da amanunte privind institutiile vizate prin aceasta formula. Deocamdata, Ministerul Finantelor Publice evita sa se pronunte, aceasta definire urmand sa fie decisa prin normele de aplicare. Consultantii fiscali considera ca sintagma are in vedere numai bancile si cooperativele de credit autorizate de BNR, iar societatile de leasing raman in afara. „Un oficial de rang inalt din Ministerul Finantelor mi-a confirmat ceea ce banuiam deja, anume ca prin aceasta sintagma ministerul a avut in vedere numai bancile si cooperativele de credit, institutii care sunt autorizate de Banca Nationala”, spune Gabriel Biris, consultant fiscal. Daca normele nu vor inlatura acest pericol, vor fi cautate solutii. De pilda, vor fi modificate contractele: va fi redus formal nivelul dobanzii si se va evita impozitul prin marirea comisionului de administrare. Totusi, nici firmele, nici ministerul nu isi doresc asemenea modificari.
Curios, Finantele recunosc ca legea a iesit putin pe langa decat s-a dorit, insa o da cotita cand vine vorba de rectificare, cum ca normele ar forta litera legii. Merita efortul? se intreaba probabil oamenii din Finante. Daca vor sa isi salveze autoritatea, probabil ca da! N
„Legea contine o capcana cu consecinte greu de evaluat”
„Articolul 10 (5) contine o capcana ale carei consecinte pe termen lung sunt greu de evaluat: sintagma „institutii de credit autorizate” care nu este definita in lege. Ma intreb: ce se intampla cu industria leasingului, tinand cont, mai ales, de faptul ca leasingul financiar este tratat atat din punct de vedere contabil, cat si fiscal, ca un credit luat pentru achizitionarea de echipamente?! Este cat se poate de evident ca, daca societatile de leasing nu vor fi incluse prin norme in categoria institutiilor de credit autorizate, aceasta prevedere va fi cat se poate de paguboasa pentru toate partile implicate. Practic, limitarea deductibitatii va exista atat in cazul fiecarui contract de leasing. Daca dobanda la utilizator va putea fi dedusa numai in anumite limite, este greu de spus ce se va intampla cu aceste contracte.