Nevoia de a se finanţa pe pieţele externe a devenit o certitudine pentru Guvern după multe ezitări, pe măsură ce previziunile privind evoluţia economiei în 2009 s-au deteriorat.

Deşi afirmă că împrumutul este mai degrabă o măsură preventivă, menită să redea încrederea investitorilor în economia românească şi să preîntâmpine eventualele şocuri care ar putea apărea în perioada următoare, Guvernul admite că prognoza privind evoluţia economiei în acest an nu mai este atât de optimistă ca în momentul fundamentării bugetului.

Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, după primele discuţii cu delegaţia Fondului Monetar In­ter­naţional (FMI), că România ar putea avea în acest an o creştere economică între -1% şi 1,5%, cu mult sub nivelul folosit la elaborarea bugetului, de 2,5%. Declaraţiile autorităţilor, ale mediului de afaceri şi ale analiştilor financiari arată că necesitatea unui împrumut întruneşte acordul general, cu toate că, până în urmă cu numai o lună, foarte puţine voci îl agreau. În­suşi preşedintele Traian Băsescu, care în ianuarie excludea radical un acord cu FMI, a mers recent în Parlament pentru a susţine oportunitatea îm­prumutului. Po­tri­vit acestuia, cea mai mare provocare a crizei este dificultatea de a prezice evoluţia ei: „În aceste condiţii, România are nevoie de o centură de siguranţă, care înseamnă un împrumut extern“.

Evidenta deteriorare a economiei a schimbat părerile autorităţilor de la Bucureşti. Până acum, acestea au încercat să evite un acord cu FMI, mai ales în an electoral, pe motiv că Fondul va impune măsuri austere. Din acest motiv, miniştrii PSD, care deţin totodată portofoliile sociale, unde impactul constrângerilor financiare se va resimţi cel mai puternic, s-au declarat reticenţi faţă de acest acord. „Nimeni nu are nimic cu Fondul, principial. Dar ne preocupă riscul pe care l-am mai văzut în urmă cu zece ani, în alte relaţii cu Fondul, că atunci când există o incapacitate din partea conducerii ţării de a veni cu un plan propriu, cei de la FMI spun că au ei un plan şi aici este riscul pe care eu îl văd“, a spus preşedintele PSD, Mircea Geoană.

Finanţare preventivă

Finanţarea externă va proveni de la mai multe instituţii financiare in­ternaţionale, BEI, BERD, Banca Mon­dială, şi va fi acordat cu girul FMI. Valoarea împrumutului este estimată între zece şi 20 de miliarde de euro. Cea mai mare sumă, de 29 de miliarde de euro, a fost avansată de Moody’s, singura dintre cele trei mari agenţii de evaluare financiară care a menţinut România în categoria de „investment grade“. Însă, Moody’s avertizează că ratingul României este „tot mai dependent de un sprijin financiar extern“.

„Decizia proactivă a autorităţilor de a accesa un împrumut a rezultat din contactul cu pieţele externe pentru că, altfel, cred că rezervele internaţionale ar fi fost afectate. Este nevoie ca încrederea investitorilor să fie restabilită pentru că prima de risc pentru România a crescut cu 5,5 puncte procentuale“, explică Lucian Anghel, economist şef al BCR, precizând că nu atât valoarea împrumutului este importantă, cât condiţiile care îl vor însoţi.

Potrivit economistului-şef al Băncii Naţionale, Valentin Lazea, împrumutul de la FMI va avea ca unică destinaţie rezerva internaţională a României şi în niciun caz finanţarea deficitului bugetar. Miza împrumutului va deveni, în acest fel, apărarea cursului de schimb în contextul unei posibile scăderi a investiţiilor străine sau a remiterilor din străinătate. „Persistă necunoscuta legată de banii de la Comisia Europeană, dacă vor fi utilizaţi şi pentru proiecte, deci pentru acoperirea deficitului bugetar, sau se vor duce tot în balanţa externă“, a spus Lazea. Conform datelor BNR, deficitul de cont curent a fost anul trecut de 16,87 miliarde euro, reprezentând 12,3% din PIB, în scădere cu 1,2% faţă de 2007.

De altfel, condiţiile, costurile şi măsurile împrumutului fac parte din discuţiile autorităţilor cu repre­zen­tanţii Comisiei Europene şi ai FMI. „Cred că la tema pe care o abordăm avem trei subteme: prima ar fi necesitatea acestei finanţări externe, a doua componenţa, adică în ce constă – condiţii, costuri, eventual impact economic -, şi, ultima, programul de măsuri şi oportunităţi. Cum s-a spus, dureri, dar şi avantaje“, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizând că finanţarea externă are caracter preventiv.

Un acord cu FMI, de la care Guvernul aşteaptă restabilirea încrederii pieţelor externe, va însemna şi numeroase restricţii în plan intern: de la tăierea drastică a cheltuielilor publice sau îngheţarea salariilor, până la majorarea taxelor. În această privinţă, premierul Emil Boc a declarat că unul dintre principalele obiective ale Guvernului, în negocierile cu FMI, va fi menţinerea cotei unice de impozitare la 16%.

Negocierile dintre Comisia Europeană, FMI, Guvern şi BNR s-ar putea finaliza cu un acord de împrumut până în aprilie, conform autorităţilor române, care vor să grăbească, în acest fel, transmiterea unui semnal de încredere în România.

«România are nevoie de o centură de siguranţă, care înseamnă un împrumul extern.»
Traian Băsescu, preşedintele României

29 mil. euro este necesarul de finanţare externă estimată pentru România, în cursul anului 2009, conform agenţiei de rating Moody’s. Este cea mai pesimistă ­estimare, în condiţiile în care alte variante iau în calcul împrumuturi externe de 10-20 miliarde de euro